luni, 19 octombrie 2020

tu îmi oferi totul

Te iubesc cu toată ființa mea, iubita mea mireasă!

Tu îmi oferi totul

Dragostea ta e pentru mine cel mai neprețuit dar;
Zâmbetul tău este cea mai mare bogăție pe care o împărți cu mine;
Ochii tăi sunt cele mai de preț nestemate cu care mă desfăt în fiecare zi...

luni, 12 octombrie 2020

o inima care striga

As vrea sa fug in cel mai liniștit loc de pe pământ și cât mai aproape de cer... Poate să strig, să plâng, să spun tot ceea ce nu pot spune, gândi sau scoate din inima.
Sa stau și să mă pierd... Să ascult in liniste un răspuns...
Poate ar veni.

Daca as avea curaj, as fugi cat pot de tare...,  până as rămâne fără aer ... si când mă opresc, sa bușesc in plâns...
Mă opresc mă uit în jur și să vad pustiu...
Să continui sa fug și să înfrâng orice neliniște, orice strigat, orice durere, orice gând..

Și aș fugi până m-ar epuiza, dar as continua până as ajunge să mă bucur de alergare
Să văd cum se înseninează totul în jur..., apoi mă opresc și sunt deja undeva sus...

E liniște și totuși cerul și natura cântă langa mine.
Mai plâng odată, dar incep sa mă relaxez.

Continui și mă plimb... Îmi dau seama că nu o sa pot fugi de nimic, nu pot schimba nimic și nu pot estetiza durerea...
Trebuie sa le birui infruntand.
Dar mai rămân acolo și nu vreau sa plec.

Și chiar și atunci aș vrea sa rămână zi, dar se face noapte...

- De ce inima ta simte nevoie disperată să fugă?
- O inima încărcată striga...
- De ce trebuie să se elibereze?

-Ar vrea sa fie goala...
As vrea sincer ca inima mea să fie goala.

" Zidește în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou și statornic! Nu mă lepăda de la Faţa Ta și nu lua de la mine Duhul Tău cel Sfânt! Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale și sprijină-mă cu un duh de bunăvoinţă!"

și la un "Hai!"... ne oprim amandoi

-Simt că numai în brațele tale pot fi liniștit, ai o putere vindecătoare asupra mea, mă faci să uit de tot ce e rău și nedrept în jurul meu

De ce oare lângă tine sunt cel mai fericit bărbat dar departe de tine sunt cel mai năpăstuit?
Unde este liniștea mea dacă nu la tine?
Unde mi-aș putea găsi eu odihna dacă nu în brațele tale?

-Hai!
....
Și la un " hai".... Ne oprim amandoi

PS. ...Până să trăiesc clipele astea minunate cu tine nu mai aveam nicio dorință de la viață, eram resemnat, consternat, distant, rece. Când ai apărut în viața mea mi-am adus aminte că pot fi și altfel, tu mi-ai readus pofta de a trăi, mi-ai redat speranța unui viitor fericit

duminică, 10 noiembrie 2013

Aproape o saptamana: Sistem de operare pe dos

Umbre si urme curg pe note muzicale...si raman atasate in mail-ul portativului. Un jurnal de calatorie pus cam pe fuga, oameni au aparut si au disparut doar intr-o clipa...nu se mai vad decat cateva urme sterse, dar amintirea ramane pentru totdeauna. Au fost cuvinte cu glas, cuvinte in tacere, au fost gesturi, priviri si evenimente. Toate au fost, dar nu raman toate.
S-a inceput un jurnal frumos, cu atatea lucruri diversificate si totusi un timp de incercare continua. Un timp in care cresc sau ma daram mai rau, un timp in care imi creez un nou orizont, caut tinta unui scop, un timp in care lucrurile se concretizeaza desi pentru moment totul este haos... Un haos in ordinea corecta.
Dar totul merge prea repede parca nu ai apucat sa degusti momentul prezent ca deja esti maine, iar acum il astepti pe poimaine. Ti-ai propus un plan si iti iese altul, mai altfel, mai diferit, mai surprinzator si totusi nesigur, dar parca nu te poti opri si il alegi si il traiesti stiind ca poate se va duce.

Doar o zi, un mail si o oferta, dar nu-i deajuns... se inmultesc si ajung zile, dar nu prea multe, ba chiar mai putin de o saptamana si intervin kilometri si apoi raman priviri si zambete. Totul incepe in graba si parca se termina la fel, dar traim acel moment, desi nesigur, incert, invaluit in spontaneitate si mister, chiar daca totul pare a fi pe fata, dar mereu va ramane ceva mai asuns.

Un chip se poate schimba prin caracter de la un fum, un gest poate fi retinut de la o reactie introvertita, un pas se transforma in zece inapoi sau doar repaus prin respingere, un glas poate amuti doar cu o noua "priveliste".

Totul devine un sistem de operare pe dos; programat standard, dar se updateaza dupa mine, dupa tine... dupa noi. Nu stim sa conturam cuvintele si momentul, nu vrem sa traim un ceas din plin corect si frumos chiar daca stim ca fuge, nu gandim mai pozitiv stiind ca putem castiga doar pentru cateva secunde un zambet chiar daca imediat va reveni la starea initiala.

Astept sa ma provoc la ceva nou si diferit, la ceva spontan si ciudat, poate nu simt, dar as vrea sa traiesc, poate e rece, dar pentru cateva clipe sa fie cald. Poate e intuneric, dar vor fi stele si lumini departate de la case, oras, blocuri. Poate lipseste muzica, dar auzi vantul, bufnita ascunsa,pisici sclifosite,caini in suparare sau simpla relaxare, claxoane disperate, avioane departate si batai de inimi... Va fi muzica in noi, doar pasii raman pentru a fi condusi.

http://www.youtube.com/watch?v=XBzna6QVKRg

Inca un ceas, o zi inmultite in aproape o saptamana. Si intervine un nou drum. Pe curand moment nedefinit


sâmbătă, 12 octombrie 2013

Mai altfel de ieri pana azi

 Vrem sa transmitem ceva, dar sa nu fie oricum, sa avem cuvinte alese si parca sa si punem sentiment astfel incat cel care receptioneaza mesajul sa simta cu adevarat ceea ce ai vrut sa transmiti. Dar se intampla sa nu fie chiar asa, maine iti dai seama ca puteai sa explici mai bine, puteai folosi altfel cuvintele ca mesajul sa fie mai clar. Azi ti se pare ca cel care a primit mesajul cu siguranta l-a inteles gresit. Nu ai potrivit cuvintele, dar nici nu mai poti corecta. O scrisoare expediata cu succes ajunge la destinatar, dupa ce a ajuns si s-a deschis, mesajul a fost preluat asa cum s-a transmis intaia data. Mai poti trimite odata, alta, dar nu si atunci cand la prima nu s-a raspuns.

Traim de ieri pana azi si de azi pana maine nu mai stim. Ceea ce facem azi vrem sa facem cu viata, dragoste si curaj. Vrem sa zambim larg, sa nu regretam... Vrem sa traim cu bucurie fiecare clipa. Te intreb, poti singur? Avem nevoie unii de ceilalti. Dar mereu mai avem un hop. Noi nu vrem pe oricine, vrem pe cutare si cutare sa fie ai nostri, sa petrecem timp fain impreuna, dar se intampla ca aceia sa nu isi doreasca la fel. Ei au viata lor si totul e ok asa. Dar nici nu ii acceptam pe cei care isi doresc ca noi sa fim cu ei. Totul pare un lant. Suntem niste inele legate si totusi atat de departe.

Ne punem etichete. Avem un nume. Avem un trecut, un prezent si cautam sa traim altfel si mai special pentru viitor. Avem un scop? Avem un drum? Avem pasi de urmat? Sau avem nevoie de pasi de urmat? Cei pe care ii urmam au urmat alti pasi?
Care este visul nostru concret? Se transforma viziunea noastra in ceva real?

Imi doresc o clipa sa evadez in muzicalitatea tacerii, sa ma las cufundata in linistea ploii, sa ma las invaluita de caldura iernii si sa ma las pierduta pe cararea marii. 





 Ieri credeam in curaj, dar azi vad esec
Ieri ma bucuram de indrazneala, azi vad doar nimic.

Ieri era un vis, azi e doar pustiu si vid
Ieri credeam, dar azi traiesc o incertitudine.

Imi doresc... prea mult, dar nu orice.
Privesc si parca vad ceva, dar ramane doar o umbra intoarsa.

Totul se va schimba din nou, in bine sau in rau nu stiu
Dar pasii de ieri, de alaltaieri, nu mai conteaza.

Au fost ceva la timpul lor, au insemnat ceva
Trecut e timpul lor , de azi pasesc spre altceva.

De azi ma uit la mine sa ajung cineva...
Un caracter mai altfel, mai ales, mai alta eu.

Am gandit ca un copil si am actionat ca atare.
M-am lasat dusa de val si-am pierdut ceva mai mare.

Hello regret! Dar... doar atat. Acum hai mai departe!


vineri, 11 octombrie 2013

o bifa pentru curaj

Ca niciodata, am facut pasi
pasi de aici pana acolo.
Odata la inceput, apoi putin mai in drum
Iar azi am pornit din nou cu un gand.

Iete ca omul mai indrazneste, cu greu, pentru ceva mic dar... reuseste.
Poate voi regreta pasii facuti, poate va fi ceva mai frumos... poate va ramane totul la fel. Daca voi regreta pasii facuti, totusi ma voi bucura de o experienta noua, daca va fi ceva mai frumos... voi da tot ce-i mai bun, voi picta cel mai splendid tablou cu lucruri marunte, simple si din mine, aleg sa transform un vis... daca totul ramane la fel, voi visa mai departe, si voi trai clipa de azi ce maine va ramane doar o amintire sau o intreaga poveste, depinde de cum profit de ea.

E interesant ca de fiecare data cand ceva din mine e mai mare eu nu mai sunt eu,... sau ba da tot eu, dar cea care nu poate voala. Totul devine transparent. In vanzare totul o faci de la mai mult, cerni si ajungi la esenta... oare am ramas fara arme? Nu.

Si totusi nu apare niciun semn ;) O bifa pentru curaj!
Statia de autobuz...
                                  (septembrie 2013)
bau... o forma de salut
o forma de-nceput;
poate un inceput sau doar capat de drum.

hello... mai stai pe-o cale
si-ntalnesti persoane;
persoane cu caractere care mai de care
mai impunatoare.

hi... sau poate doar persoane mai speciale
mai incantatoare;
caractere mai geniale.


luni, 7 octombrie 2013

un gand mai "Mare"

O schimbare de titlu, de calatorie;
poate o schimbare de identitate eronata.
O schimbare de sentiment si traire,
o urma din mine si din tine.
*
Astept de ieri si de alaltaieri, 
astept un semn, un salut 
sau doar un simplu punct. 

Dar totul ramane un gand, o dorinta, 
ceva in mine departe de oameni 
si de tot ceea ce sunt.

Am vrut sa scriu proza, dar se transforma in versuri, am vrut sa strig, sa vorbesc, dar totul se transforma doar in simple cuvinte amestecate, parca fara culoare. Doar exprim sau cred ca mai degraba ma descarc. 
Clape de pian curg printre ganduri parca aducand un aer curat, poate mai degraba asemeni unui oftat, doar o relaxare. Un moment de repaus, o rupere de realitate. Si inca astept-... astept ceva, o explozie de zambet, sentiment si un nou drum de amintiri, o noua calatorie, dar... e deja inceputa. Doar ca acum sunt in clipa noptii pierduta intr-o jungla. 

A fost o zi cand cu indrazneala, am iesit din mine, am venit la tine si ti-am spus pe nume. Privesc adanc un albastru profund amestecat cu pasi pe poteca, si-un verde tomnatic invaluie vorba, zambetul, dar si plecarile. Am indraznit a doua oara, parca mai cu teama, parca mai departe si totul pare mai diferit, dar tot ma simt bine... Am promis ca voi indrazni si-a treia oara, dar emotia e diferita... oare voi putea?  

Azi poti, maine eziti, apoi parca renunti. Strigam: HAI, CURAJ! Dar parca acum glasul e mai taiat, mai pierdut, mai ragusit. Doar un cuvant...
*
In urma cu ani, in urma cu zile,
scriau despre ei si altii pe niste file.
In zile de ieri, de azi si de maine,
mai scriem pe foi, pe blog sau...
doar in noi.

Oamenii scriu, gandesc sau povestesc, 
apoi in versuri, in ganduri sau
live se intalnesc.
Ca sunt doi sau mai multi, nu-i important,
ci doar imprejurarea ce i-a grupat.

Oamenii vin si-aduc valoare,
amintiri si vise minunate;
dar... uneori se intampla sa am dreptate
si-si strang aceste comori 
lasand in urma doar urme de pasi in noroi.

Povestea se repeta si-o traim de ani pierduti,
de zile de ieri, de clipa de azi si-apare si maine.
Povestea mea iti spune: 
Traieste ca maine clipa de azi si 
lasa sa treaca val peste val, dar nu ramane blocat la liman.

Tinteste mai sus, mai curat, mai placut,
mai corect, mai plin de avant.
Zambeste ca niciodata, inalta ca dintotdeauna,
iubeste ca intaia data si nu uita...
traieste pentru totdeauna.

Viseaza ca un copil, tinteste ca un viteaz,lucreaza ca un intelept, dar totdeauna si in toate fii unic TU.



Ai vrea sa spui ceva, dar te opresti,
si mergi, mai mergi, inaintezi.. si-ajungi acolo undeva;
departe .
Nu prea departe de tine, de mine, de vis sau de poveste;
nici acum nu se sfarseste.

Nu se sfarseste inceputul, nici chiar sfarsitul unui drum,
nu se sfarseste putinul din ce'a fost sau va mai fi.
Un simplu cadru mai senin, un simplu gand poate mai lin;
un nou decor mai colorat, poate un vis realizat.

sâmbătă, 5 octombrie 2013

vreau sa transmit..., dar nu pot scrie sau vorbi


Un anotimp, o amintire
Un nou salut, o noua intalnire.
Asa apar si'apoi se duc
Unii raman dar totu'i mut.

De cate ori in viata ai vrea sa spui ceva cuiva, ai vrea sa faci ceva, dar... pur si simplu te opresti si nu faci nimic.. ?  Doar ne intoarcem de la acel hop si mergem mai departe cu intrebarea sau ceea ce voiam sa transmitem inca in noi.
De ce nu spunem cu tot curajul ceea ce simtim, ceea ce vrem sa spunem defapt? 

*
un drum ce merge tot'nainte
fara traire'n fapta si'n cuvant,
e'un drum ce se sfarseste'aievea
cu inca un caracter pierdut.

Val dupa val se duce vremea si noi uitam sa pretuim clipa, ceasul .. sa ne bucuram din plin pentru toate lucrurile, sa ne bucuram de cei pe care ii avem langa noi, sa cautam sa zambim. Dar... in schimb stim sa ne uitam doar la noi, stim sa lasam pentru mai tarziu familia si prietenii pentru ca inca nu am terminat sa ne "rezolvam" pe noi. Sa avem curaj sa petrecem mai mult timp cu cei dragi, cu oamenii pe care ii iubim, sa fim acolo direct sau indirect. Sa pretuim un salut si sa il acem din inima. Sa alergam pentru o revedere si oricat de scurta ar fi sa ramana o amintire vesnica.

miercuri, 18 septembrie 2013

un gand ce'a fost

am stat si-am plans dupa un om cand am in fata un popor
am stat si-am plans lang' o cetate, care are porti incuiate
....
de azi renunt la tot... pentru ca pot sau trebuie sa pot.
de azi pornesc la drum, chiar o noua carare, nu autostrada.
de azi vreau sa scriu din nou, un nou capitol, ba chiar o noua carte... 
de azi sunt eu, pribeag pe-al vietii drum, pelerin in lumea mare...
dar ma bucur, ma bucur de fiecare noua incercare...
azi.., de azi sunt eu, dar lupta nu mai e a mea, e a Lui...
de azi vreau sa ma bucur, sa cant, sa visez si sa ma bucur de calatoria de pe acest pamant...
Azi sunt eu si al meu Domn, chiar si in veacul viitor...




"dupa ploaie si furtuna , curatenie si inca multa,
va iesi soarele si in casa Danielei fi-va luna " (S.N.)

joi, 11 iulie 2013

Culorile reci sau calde ale trairilor noastre

Multe lucruri le traim pentru un moment; de multe ori acel moment seamana cu toamna. Un moment ce se sfarseste, un moment epuizat de viata. Oricum ar fi, il traim... uneori avem parte de atata bucurie, implinire si parca atatea planuri de atins, dar...se sfarseste. 
Cate lucruri care incep in viata noastra raman vesnice?
De multe ori am ingheta cele mai fericite momente din viata noastra doar pentru a nu trai o dezamagire mai apoi; ...sau pur si simplu l-am lasa sa treaca si sa il traim pe urmatorul,urmatorul si iar pe urmatorul.... si apoi sa ne filmam pasii... Pasi de bucurie, tristete depasita de incurajare, dezamagire invinsa de iubire. 
Da... viata intr'adevar nu este roz, dar e plina de culori. 
Culori calde, culori reci...
 Uneori simple culori viu inmiresmate amestecate...

the beauteous yesterday is fading away like a blushed twilight. special moments with special people...
“Eventually all the pieces fall into place….until then, laugh at the confusion, live for the moment, and know that everything happens for a reason”

Unele momente vor ramane pentru totdeauna pavate in inima mea..., desi raman doar sub forma unor amintiri. Avem povesti diferite,caractere diferite, suntem frati de sange sau frati in Domnul ..., dar in aceste circumstante sa stii sa fii un prieten e de mare pret. Multumesc pentru ca am cui multumi, sunt binecuvantata pentru ca ma pot bucura alaturi de cineva..., chiar daca nu vedem mereu acest lucru pentru ca uitam sa ii vedem pe cei care sunt langa noi... dar eu multumesc Domnului ca a fost si e langa mine... Doar in El am putere si cu El ies biruitoare!
"Greul nu mai pare atat de greu atunci cand intervine Dumnezeu! Nimic nu'i la intamplare..." (Ganduri S.N.)


De multe ori ne simtim dezamagiti, fara valoare, fara putere de a mai rabda si a merge mai departe, fara capacitatea de a intelege unele lucruri prin care trebuie sa trecem..., fara speranta de a vedea curcubeul din spatele norilor, fara curaj de a lasa aceste lupte Domnului care zice: "Domnul se va lupta pentru voi, dar voi stati linistiti!" (Exod 14:14)... dar azi imi reamintesc un lucru: "Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruinţă în Hristos şi care răspândeşte prin noi, în orice loc, mireasma cunoştinţei Lui." (2 Corinteni 2:14)... de ce ne limitam credinta? oricat de mica ar fi credinta noastra, chiar de pare inexistenta... haideti sa o punem pe genunchi inaintea Domnului. Si sa nu uitam (mi-o spun mie acum): sa NU limitam puterea Domnului si dragostea Lui pentru fiecare din noi! Un prieten si-a vazut valoarea pe care Domnul o vede in El. Tu stii cat de valoros esti? Stim oare ce valoare vede Domnul de fapt in noi? Sa lasam lupta in mana Domnului! Sa multumim pentru tot, necaz sau bucurie, biruinta sau esec si... sa fim fericiti! E greu teoretic...,chiar si pentru mine acum, dar sa ne amintim acest lucru si sa ni-l tot repetam. Increderea la Domnul si calea noastra va fi netezita de El!
 Life is great! DISCONNECT, LOVE and ENJOY!!!

Atata timp cat mai rezisti inca putin, nu vei fi niciodata invins.
"...caci Domnul va fi nadejdea ta si El iti va pazipiciorul de cadere." Proverbe 3:26



Loving is just a dream?

Uneori uitam ce iubim, pe cine iubim pentru ca ne uitam la noi si apoi facem totul cu egoism. Am uitat sa mai fim prieteni, am uitat sa ne uitam in jur..., dar nu neaparat la general, ci am uitat sa ne uitam si la cel care este al nostru, cel mai aproape de noi. Iubim azi? Mai stim sa iubim? Cuvantul Domnului spune: "Dumnezeu este dragoste."... daca Dumnezeu este dragoste, iar noi nu oferim dragoste...este Dumnezeu in noi? Da, poate pare doar teorie...insa suntem chemati sa iubim, sa oferim dragoste. Pentru a fi asemeni Lui trebuie intai sa umblam pe urmele Lui.


Azi am citit o maxima: "Prietenia curge in doua directii: sa o primesti, dar trebuie sa o si daruiesti."

Astazi mi-e dor de multe, dar prefer sa imi fie dor de oamenii care fac parte din viata mea. Sa pretuiesc timpul alaturi de ei oricat de rare ar fi aceste momente si sa nu mai fiu egoista.

Poate nu am tot ceea ce imi doresc in viata, dar sunt binecuvantata indeajuns sa am tot ceea ce am nevoie sau poate chiar mai mult. For this- I am grateful!

"Love one another and you will be happy. It's as simple and as difficult as that." ~Michael Leunig

Sunt binecuvantata sa am pe cine sa iubesc. Sunt oameni indeajuns in viata noastra pe care ar fi frumos sa le pretuim sa le iubim,...dar si aici suntem lacomi...vrem sa iubim pe un/o anume cineva. Poate pentru ca primim respingere din partea acelei persoane si totusi dorim sa ii "cucerim" dragostea... Ar fi  frumos sa fie doar pentru ca vrem sa o iubim cu adevarat.
Oare daca oferi dragoste unei persoane care nu vrea sa primeasca acest lucru, nu vrea sa vada ceea ce ii oferi si te tine la distanta...vei ramane fara rasplata, fara un rezultat? Eu astept acest rezultat.
Dragostea ramane un vis cand o spunem doar teoretic.. HAI sa iubim!! HAI sa fim langa cel de langa noi, dar nu doar teoretic! A fii langa cineva implica rabdare... sau mai bine spus, a fii langa cineva implica intreaga definitie a dragostei din ...*

*1 Corinteni 13

1. Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti, si n-as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau un chimval zanganitor.
2. Si chiar daca as avea darul prorociei si as cunoaste toate tainele si toata stiinta; chiar daca as avea toata credinta, asa incat sa mut si muntii, si n-as avea dragoste, nu sunt nimic.
3. Si chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca mi-as da trupul sa fie ars, si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic.
4. Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate; dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie,
5. nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau,
6. nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar,
7. acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul.
8. Dragostea nu va pieri niciodata. Prorociile se vor sfarsi; limbile vor inceta; cunostinta va avea sfarsit.
9. Caci cunoastem in parte si prorocim in parte;
10. dar, cand va veni ce este desavarsit, acest "in parte" se va sfarsi.
11. Cand eram copil, vorbeam ca un copil, simteam ca un copil, gandeam ca un copil; cand m-am facut om mare, am lepadat ce era copilaresc.
12. Acum, vedem ca intr-o oglinda, in chip intunecos; dar atunci, vom vedea fata in fata. Acum, cunosc in parte; dar atunci, voi cunoaste deplin, asa cum am fost si eu cunoscut pe deplin.
13. Acum, dar, raman acestea trei: credinta, nadejdea si dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.

"Dragostea adevarata este loiala pana la sfarsit-indiferent de pretul ce trebuie platit"


A iubi pe cineva nu inseamna ca celalalt sa fie asa cum vrei tu, nu inseamna ca trebuie sa fie idealul croit de tine... Domnul  nu te-a iubit pentru ca erai perfect. Domnul te-ai iubit intai asa pacatos cum erai, apoi te-a iubit ca fiul/fiica Lui. Te iubeste pentru ca ai valoare in ochii Lui si te vrea pentru El!

We may look different, but our hearts beat with the same dreams. Let's be more loving to others and let's be grateful 'cause we are blessed enough to have what we need! DISCONNECT and LOVE!!!

vineri, 14 iunie 2013

Stop acting like a child :P

Azi a fost o zi interesanta, dar nu in cel mai frumos fel al cuvantului. Azi s-au luat decizii, azi s-au schimbat lucruri... Sincera sa fiu nu prea imi convine, dar nici nu pot face nimic in privinta asta. Sau pot? Nu stiu.
Ma simt ca si cand am fost trezita dintr-un vis frumos, in care totul era mai usor de dus, de biruit, totul era mai diferit... Cred ca sunt o persoana posesiva in ceea ce priveste sentimentul ce-l port in diferite situatii. Oare e bine?

*"Si eu am visat stupizenii si desi sunt destul de treaz,
 parca am vedenii...dar si pretentii,
 sa-mi revin din vis si sa trec fara dificultate
 la nedorita realitate.
 Realitate care pentru altii pare un vis frumos,
 si bineinteles ca este..
 loc de munca, sanatate, perspectiva in viata si
 sanse la vise reale colorate... Dar,
 spre rusinea mea, o spun asa,la cea mai mica bataie de vant,
 toate se dau peste cap si le fac cu dificultate...
 toate, toate..."

*"Ce vis ai avut?
 Ceva ce ai mai trait?
 Ceva ce nu ti-a placut?
 Ce esti asa de deranjat, asa de amarat?
 Ce iti schimba si ce te deprima, dar
 si ce te oprima in a avea o zi, o viata optima?
 Viata e frumoasa si bogata,
 adevarata, scurta, dar si colorata,
 daca te lasi pictat/ pictata, de Dumnezeu
 si prietenii care tin la tine, prietenul meu.
 Ma bucur ca in cale mi te-a scos Dumnezeu!
 [...]
 Ce ma opreste azi sa fiu si sa fii bine?
 Nimic!
 Prea bine!
 Actioneaza in consecinta, fa ce tine prietene de tine.
 Viata e scurta, 'distreaza-te si bucureaza-te'."
                                                  (ganduri culese S.N. )

... si tot din ganduri culese asta mi-o pun ca intrebare: 

* "Mereu am renuntat la bucuriile ce le-am avut , bucuriile mici , acelea de-nceput...Mici bucurii ce-au existat doar cand o mai mare BUCURIE am avut. Le-am negat si nu le-am vrut , nu m-au interesat mai deloc bucuriile mici cele de-nceput.De-nceput de dimineata / cand totul e clar, nimic in ceata / Soarele straluceste si-ti ofera zi de zi , bucuria de dimineata.Il observi , il vezi ? sau ai uitat ce-i aceea , mica bucurie.. Stii doar , starea ta generala depinde, de lucruri simple , / iar crestinul adevarat e cel ce-n necaz zambeste :) Fireste ! Micile bucurii, el printre probleme, cu drag le zareste."


... azi am o stare in care nu vreau sa inteleg, ci nu pentru ca nu as intelege, dar parca nu pot accepta.










marți, 11 iunie 2013

Exista CREDINTA fara FAPTE?- "Dumnezeul meu sa ingrijeasca de toate trebuintele voastre..."

Astazi vreau sa impartasesc cu voi un subiect delicat si minunat.
Pentru inceput: Ziua de azi a inceput senin. Am fost matinala azi si desi ma incerca opusul starii mele de fericire de ieri, Domnul si bucuria ce o gasesti numai in El, au biruit! Prin lucruri marunte. Important e sa incepi ziua cu Domnul. Apoi sora mea in prima zi de BAC isi uita buletinul acasa si in 10 minute trebuia sa fie in clasa. Asta e... sora mai mare trebuia sa o ajut desi nu prea as fi iesit din casa. Dar a fost tare interesant. M-am dus si apoi am asteptat-o si ne-am intors impreuna acasa. Intre timp, mai vorbeam cu un prieten, a fost un "little sunshine" pentru ca dadea raspunsuri in rime si totodata inspira veselie. Apoi, ziua a continuat cu mult soare. A venit momentul de a merge la Biserica, si odata cu acest moment au venit si norii, acum ploua. A plouat asa frumos, un moment numai bun de stat in ploaie. Si ploaia este o binecuvantare!

Filipeni 4: 8-23

Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună şi orice laudă, aceea să vă însufleţească.
Ce aţi învăţat, ce aţi primit şi auzit de la mine şi ce aţi văzut în mine, faceţi. Şi Dumnezeul păcii va fi cu voi.
Am avut o mare bucurie în Domnul, că, în sfârşit, aţi putut să vă înnoiţi iarăşi simţămintele voastre faţă de mine. Vă gândeaţi voi la aşa ceva, dar vă lipsea prilejul.
Nu zic lucrul acesta având în vedere nevoile mele; căci m-am deprins să fiu mulţumit cu starea în care mă găsesc.
 Ştiu să trăiesc smerit şi ştiu să trăiesc în belşug. În totul şi pretutindeni m-am deprins să fiu sătul şi flămând, să fiu în belşug şi să fiu în lipsă.
Pot totul în Hristos care mă întăreşte.
Dar bine aţi făcut că aţi luat parte la strâmtorarea mea.
Ştiţi voi înşivă, filipenilor, că, la începutul Evangheliei, când am plecat din Macedonia, nicio biserică n-a avut legătură cu mine în ce priveşte „darea” şi „primirea” afară de voi.
Căci mi-aţi trimis în Tesalonic, o dată, şi chiar de două ori, ceva pentru nevoile mele.
Nu că umblu după daruri. Dimpotrivă, umblu după câştigul care prisoseşte în folosul vostru.
Am de toate şi sunt în belşug. Sunt bogat de când am primit prin Epafrodit ce mi-aţi trimis… un miros de bună mireasmă, o jertfă bine primită şi plăcută lui Dumnezeu.
Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa, în slavă, în Isus Hristos.
A lui Dumnezeu şi Tatăl nostru să fie slava în vecii vecilor! Amin.
Spuneţi sănătate fiecărui sfânt în Hristos Isus. Fraţii care sunt cu mine vă trimit sănătate.
 Spuneţi sănătate fiecărui sfânt în Hristos Isus. Fraţii care sunt cu mine vă trimit sănătate.

    Toţi sfinţii vă trimit sănătate, mai ales cei din casa cezarului.
    Harul Domnului Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin.

Mesajul primit astazi din partea Domnului face referire la faptele noastre. La credinta in stransa legatura cu faptele. Sa nu intelegem gresit. Nu exista fapte fara credinta sau credinta fara fapte. Intr-adevar, intai este credinta si in stransa legatura cu aceasta sunt faptele. "De aceea, dati-va si voi toate silintele ca sa uniti cu credinta voastra fapta; " 2 Petru 1:5
 Si ..., sa vedeti ce veti afla acum. Faptele cu rezultat sunt faptele pregatite mai dinainte de Domnul.  Cum stii ca sunt fapte pregatite de Domnul? Eeee.. in acel moment  peste tine vine o bucurie mare. Si sa nu uitam un amanunt, toate faptele noastre sunt trecute in Cornicile lui Dumnezeu.
 La 1 Timotei 6: 18,19, gasim un indemn de mare pret "Îndeamnă-i să facă bine, să fie bogaţi în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alţii, aşa ca să-şi strângă pentru vremea viitoare, drept comoară, o bună temelie, pentru ca să apuce adevărata viaţă. "
Mai mult de atat, la Tit 3:8 aflam cum trebuie sa fie cei credinciosi in faptele lor: "Adevărat este cuvântul acesta şi vreau să spui apăsat aceste lucruri, pentru ca cei ce au crezut în Dumnezeu să caute să fie cei dintâi în fapte bune. Iată ce este bine şi de folos pentru oameni!"
Acest pasaj este greu de inghitit, nu-i asa, dragi frati? Dar stiati ca atunci cand faceti bine, chiar si celor ce nu ne accepta, in acel moment pui carbuni aprinsi pe capul lui? Tu vei fi in voia Domnului, iar celalalt cercetat prin lumina Cuvantului din tine. Iar pentru faptele tale, facute in credinta, numai pentru Domnul, sa stii ca vei fi urmat de o mare rasplatire.
In Iacov 2:17, descoperim cum este credinta fara fapte. Exista asa ceva? In ziua de azi multi sunt credinciosii cu numele dar faptele lor sunt moarte. " Tot aşa şi credinţa: dacă n-are fapte, este moartă în ea însăşi."
Dragii mei, noi trebuie sa fim altfel, faptele noastre sa fie facute in credinta si numai pentru Domnul, in Numele Lui, spre Slava Lui. Trebuie sa ramanem credinciosi Domnului si sa traim in dragostea Lui si nu uitati... TREBUIE SA PRIVITI LA FRATI!! SA FIM CEI DINTAI IN FAPTE BUNE!!!! 

Avem si o veste frumoasa la Evrei 9:14 "cu cât mai mult sângele lui Hristos, care, prin Duhul cel veşnic, S-a adus pe Sine însuşi jertfă fără pată lui Dumnezeu, vă va curăţa cugetul vostru de faptele moarte, ca să slujiţi Dumnezeului celui Viu!"
Orice lucru pe care il faci, oricat de mare ar fi el, sa stii ca daca il faci fara Domnul nu are nicio valoare. Orice fapt pe care o facem in credinta sa o facem pentru lauda Numelui Lui si pentru a arata Dragostea Lui. Si din nou amintesc sa privim la frati, la nevoile lor.
Stiai ca Domnul stie faptele tale? Priveste ce gasim in Apocalipsa 2:2 "Ştiu faptele tale, osteneala ta şi răbdarea ta..."... si poate spui "cu ce ma alina asta?"... Domnul ingrijeste de toate trebuintele noastre.
 Am vorbit pana acum de unirea credintei cu fapta. Exista acestea doua fara dragoste? NU! Categoric NU! Si haide sa vedem cum ne invata Domnul sa iubim. In 1 Ioan 3:18 gasim: "Copilaşilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul."  Ce adevar! Noi oamenii proclamam iubirea prin atatea vorbe. Oare faptele noastre spun acelasi lucru? Hai sa ne oprim putin si sa ne uitam ... IUBIM CU FAPTA? Lacul din picaturi se formeaza.

Ne uitam putin apoi in Faptele Apostolilor la capitolul 9:36-42, Aici aflam, cate ceva despre Tabita, o ucenica a Domnului.
"În Iope, era o ucenică numită Tabita, nume care în tălmăcire se zice Dorca. Ea făcea o mulţime de fapte bune şi milosteniiÎn vremea aceea, s-a îmbolnăvit şi a murit. După ce au scăldat-o, au pus-o într-o odaie de sus. Fiindcă Lida este aproape de Iope, ucenicii, când au auzit că Petru este acolo, au trimis doi oameni la el să-l roage: „Nu pregeta să vii până la noi.” Petru s-a sculat şi a plecat împreună cu ei. Când a sosit, l-au dus în odaia de sus. Toate văduvele l-au înconjurat plângând şi i-au arătat hainele şi cămăşile pe care le făcea Dorca, pe când era cu ele. Petru a scos pe toată lumea afară, a îngenuncheat şi s-a rugat; apoi, s-a întors spre trup şi a zis: „Tabita, scoală-te!” Ea a deschis ochii şi, când a văzut pe Petru, a stat în capul oaselor.  El i-a dat mâna şi a ridicat-o în sus. A chemat îndată pe sfinţi şi pe văduve şi le-a pus-o înainte vie. Minunea aceasta a fost cunoscută în toată cetatea Iope, şi mulţi au crezut în Domnul. " In acest loc avem cateva lucruri foarte importante de invatat. In primul rand aflam despre Tabita ca era o ucenica si facea multe fapte bune si milostenii, dar moare. Ne-am intreba: de ce moare? Raspunsul il avem in ultimul verset, ca multi sa creada in Domnul.  Al doilea lucru de mentionat, vaduvele au aratat ce a facut Tabita. Noi avem ce arata? Oare ce am facut noi pentru Domnul si  se poate vedea in viata noastra? Off.. suntem slabi la acest capitol, ar trebui sa fim o lumina vie in intunerciul acestei lumi. Si mai observam un mic detaliu. Il accentuez pentru ca avem ocazia sa il mentionam acum. Tu cum stai si te rogi inaintea Domnului? Petru mai intai a ingenunchiat si s-a rugat.

In continuare, vreau sa vedem cateva locuri in care Domnul arata foarte frumos cum El a pregatit mai dinainte faptele in care sa umblam. 
1Imparati 17:8-24 Vaduva din Sarepta
"Atunci cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: „Scoală-te, du-te la Sarepta, care ţine de Sidon, şi rămâi acolo. Iată că am poruncit acolo unei femei văduve să te hrănească.” Ilie s-a sculat şi s-a dus la Sarepta. Când a ajuns la poarta cetăţii, acolo era o femeie văduvă care strângea lemne. El a chemat-o şi a zis: „Du-te şi adu-mi, te rog, puţină apă într-un vas, ca să beau.” Pe când se ducea ea să-i aducă, a chemat-o din nou şi a zis: „Adu-mi, te rog, şi o bucată de pâine în mâna ta.” Şi ea a răspuns: „Viu este Domnul Dumnezeul tău, că n-am nimic copt, n-am decât un pumn de făină într-o oală şi puţin untdelemn într-un ulcior. Şi iată, strâng două bucăţi de lemne, apoi mă voi întoarce şi voi pregăti ce am pentru mine şi pentru fiul meu: vom mânca şi apoi vom muri.”  Ilie i-a zis: „Nu te teme, întoarce-te şi fă cum ai zis. Numai, pregăteşte-mi întâi mie, cu untdelemnul şi făina aceea, o mică turtă şi adu-mi-o; pe urmă să faci şi pentru tine şi pentru fiul tău. Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: „Făina din oală nu va scădea, şi untdelemnul din ulcior nu se va împuţina până în ziua când va da Domnul ploaie pe faţa pământului.” Ea s-a dus şi a făcut după cuvântul lui Ilie. Şi multă vreme a avut ce să mănânce, ea şi familia ei şi Ilie. Făina din oală n-a scăzut, şi untdelemnul din ulcior nu s-a împuţinat, după cuvântul pe care-l rostise Domnul prin Ilie.    După aceea, fiul femeii, stăpâna casei, s-a îmbolnăvit. Şi boala lui a fost atât de cumplită, încât n-a mai rămas suflare în el.  Femeia a zis atunci lui Ilie: „Ce am eu a face cu tine, omule al lui Dumnezeu? Ai venit la mine doar ca să aduci aminte lui Dumnezeu de nelegiuirea mea şi să-mi omori astfel fiul?”  El i-a răspuns: „Dă-mi încoace pe fiul tău.” Şi l-a luat de la sânul femeii, l-a suit în odaia de sus unde locuia el şi l-a culcat pe patul lui. Apoi a chemat pe Domnul şi a zis: „Doamne Dumnezeule, oare atât de mult să mâhneşti Tu chiar pe văduva aceasta, la care am fost primit ca oaspete, încât să-i omori fiul?”  Şi s-a întins de trei ori peste copil, a chemat pe Domnul şi a zis: „Doamne Dumnezeule, Te rog, fă să se întoarcă sufletul copilului în el!” Domnul a ascultat glasul lui Ilie, şi sufletul copilului s-a întors în el, şi a înviat.  Ilie a luat copilul, l-a coborât jos în casă din odaia de sus şi l-a dat mamei sale. Şi Ilie a zis: „Iată, fiul tău este viu.” Şi femeia a zis lui Ilie: „Cunosc acum că eşti un om al lui Dumnezeu, şi cuvântul Domnului în gura ta este adevăr!”"
 Aici vedem cum Domnul a pregatit fapta acestei femei mai dinainte, dar observam si sovaiala omului cand se uita la putinul pe care il are, dar mai departe vedem cum Domnul are grija de toate lucrurile. Mai observam cum Domnul ingaduie ca fiul acestei vaduve sa moara. Ea facuse o fapta buna, omul lui Dumnnezeu era acolo. Ne intrebam iar: de ce? Dar din nou, in ultimul verset gasim raspunsul, ca vaduva aceasta sa il cunoasca pe Domnul cu adevarat. Si sa nu uitam: INTAI FA CEVA PENTRU DOMNUL!!!

... In drum spre Biserica, m-am intalnit cu o sora si am discutat putin.  Si povestea dumneaei cum a ajuns la concluzia ca toate lucrurile sunt ingaduite de Domnul. Acelasi gand l-am discutat si cu un prieten in urma cu numai cateva zile. Si aceasta sora mi-a povestit cum odata i s-a imbolnavit unul din copilasi si a fost nevoita sa ajunga la spital cu acesta. Spunea ea ca ii era asa greu. Ar fi preferat sa sufere acasa sau sa se trateze acasa, numai sa nu mearga la spital, dar trebuia pentru ca i s-a spus ca este ceva mai grav. Sa plece si sa lase alti 7 copii acasa, pentru o mama acest lucru este greu. Dar a lasat cele 99 de oi pentru cea pierduta. De ce spun asta? Pentru ca la spital a aflat ca cel mic nu avea nimic grav era doar o mica problema la gat, dar Domnul o trimisese acolo pentru o fata de 16 ani  care trecea printr-o perioada grea si viata ei nu era tocmai buna inaintea Domnului. Dar au stat de vorba, au citit impreuna din Cuvant si tanara copila spunea ca se simte mai bine. Domnul prin diverse incercari si situatii ne foloseste pentru lucrarea Lui. Haideti sa nu ii stam in cale si sa ne lasam folositi de El pentru desavarsirea lucrarii Lui. 

 Vreau sa inchei cu un gand ce mi l-a impartasit un prieten si despre incercarea noastra la locul de munca, scoala sau alt mediu in care ne petrecem timpul. "Prietenii, colegii de scoala sau serviciu , trebuie sa stie de la bun inceput ca esti crestin, pocait, deoarece este mult mai usor sa te comporti ca atare, fiind "constrans" de marturisirea facuta lor. Daca te hotarasti sa o faci mai tarziu, nu doar ca-ti va fi mai greu sa le spui, dar iti va fi mai usor sa gresesti de fata cu ei si sa-ti strici marturia." (S.N.)

 "Copilaşilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul." 1 Ioan 3:18

luni, 10 iunie 2013

FERICIREA- RAMAI TARE SI NU FII ROBUL PACATULUI

Astazi nu vreau sa ma opresc din a fii fericita. Sunt fericita si asa vreau sa raman de acum inainte. Ba chiar mi-am propus o "to do list". Cum sa nu fiu fericita cand am un asa Mantuitor, o asa frumoasa familie si prieteni de exceptie. Apropo de prieteni, azi chiar ma simt o veverita care alearga dintr-un cap la altul plina de viata si multumitoare. O vezi asa zglobie si colorata in bataia razelor de soare.  Azi, naiul ma incanta mai mult ca niciodata si imi da libertatea sa visez si ma ambitioneaza. Ce e mai frumos decat sa te simti implinit si sa inchini aceasta bucurie Domnului?  Suntem atat de valorosi in ochii Domnului, ne vrea cu gelozie pentru El. Si mai mult de atat, cine e al Lui nu va duce niciodata lipsa de nimic.., ba mai mult va avea parte si de o vesnicie plina de bucurie, iubire si implinire. A fii copilul Domnului face mai mult decat orice alta bogatie pamanteasca. Nu exista nimic mai valoros, mai frumos. Azi vreau sa zambim toti, sa privim fiecare suferinta ca ploaia dinaintea curcubelui si soarelui care se pregateste sa ne incalzeasca. Sa privim suferinta ca pe un cuptor in care aurul este incercat si iese desavarsit. Suferinta este un moment greu ce te face mai puternic dupa, ce te inalta mai mult spre Dumnezeu. Suferinta, incercarea sunt hopuri care te invata sa Il lasi pe Domnul sa conduca, sa lucreze si sa te invete. Domnul in acel moment te modeleaza si te desavarseste pentru El si pentru o vesnicie alaturi de El. Domnul nu iti va rapi niciodata lucrul care te-ar face cu adevarat fericit, nu iti va rapi nicio binecuvantare. Domnul iti va da absolut tot ceea ce ai nevoie. Doar lasa-te calauzit de El, fii fericit si multumeste pentru toate lucrurile. Fericirea in Domnul nu se poate descrie in cuvinte, dar se traieste! Chiar daca in ziua de azi nu prea permitem acest lucru. Dar hai sa ne indreptam viata, inima si gandul spre Domnul si sa fim copii ai Lui pentru vesnicie!

... SA INVATAM SA IUBIM, IERTAM si SA INVATAM SA NE FIM ALATURI!!!
... SA CALCAM PE URMELE MANTUITORULUI NOSTRU!!!

Multumesc Domnului pentru cei ce in viata mea sunt o adevarata binecuvantare!

GALATENI 5:1
"Rămâneţi, dar, tari şi nu vă plecaţi iarăşi sub jugul robiei."

http://www.youtube.com/watch?v=er4-7G58EOQ

sâmbătă, 8 iunie 2013

Lupta nu este a ta!!!

De multe ori ne simtim dezamagiti, fara valoare, fara putere de a mai rabda si a merge mai departe, fara capacitatea de a intelege unele lucruri prin care trebuie sa trecem..., fara speranta de a vedea curcubeul din spatele norilor, fara curaj de a lasa aceste lupte Domnului care zice: "Domnul se va lupta pentru voi, dar voi stati linistiti!" (Exod 14:14)... 
dar azi am invatat un lucru: "Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruinţă în Hristos şi care răspândeşte prin noi, în orice loc, mireasma cunoştinţei Lui." (2 Corinteni 2:14)... 
de ce ne limitam credinta? oricat de mica ar fi credinta noastra, chiar de pare inexistenta... haideti sa o punem pe genunchi inaintea Domnului. Si nu uita: NU limita puterea Domnului si dragostea Lui pentru fiecare din noi! Un prieten si-a vazut valoarea pe care Domnul o vede in El. Tu stii cat de valoros esti? Lasa lupta in mana Domnului! Tu multumeste pentru tot, necaz sau bucurie, biruinta sau esec si... fii fericit!

 Life is great! DISCONNECT, LOVE and ENJOY!!!

joi, 6 iunie 2013

Schita de ganduri

Incep prin a impartasi un citat din cartea "Linisteste-mi inima ingrijorata" si este un citat ce expune perspectiva a doua femei: 
"Doua femei priveau printre ale temnitei zabrele. Una zari nori, cealalta cerul plin de stele." 

O perspectiva ce te pune putin pe ganduri si te pune sa te intrebi oare tu cum privesti ceea ce gandesti... Ce frumos ar fi sa tii minte asta:
 "greul nu mai pare atat de greu atunci cand intervine Dumnezeu" *. 
Multi insa privesc dintr-un alt unghi, ca acesta: 
"Există oameni care încearcă sa găsească echilibrul între rău si bine ... Prea bine!...doar o perioadă pare bine..."* dar continuarea...:  "E amagitor....pentru ca stiti bine, nu există echilibru între rău si bine, ci există echilibru doar in Hristos... ce bine!"* (*citat din "iarta-ma Doamne", pasaj de ganduri, S.N.)


Am avut pe parcursul vietii momente minunate, momente triste, momente de incercare pe care le-am intampinat..., momente in care am trait alaturi de oameni si am avut de invatat din povestea lor... Dar am mai invatat ca nu se opreste totul aici... Ba chiar, oricat ai invatat pana intr-un anumit moment .. tot gresesti. Insa azi, un prieten mi-a trimis un citat care i-a atras atentia: "toate plusurile, greselile sau minusurile tale, exista la tine ca sa se potriveasca planului minunat pe care il are Dumnezeu cu tine." Intr-adevar, cea mai mare greseala este sa te complaci in greselile tale. A te complacea intr-o greseala inseamna sa o accepti dupa care a doua oara devine ceva constient, pacat. De multe ori auzim "din greseli invatam", ideal ne-am dori sa invatam din greselile altora sa nu gresim noi..., dar nu prea se poate acest lucru. Am gresit, ne pocaim de greseala, invatam, mergem mai departe mai intelepti.  

Ideea acestor ganduri este ca in viata noastra apar oameni, dar fiecare om apare cu un scop in viata ta si iese cu un scop, daca trebuie sa iasa. As vrea si poate ca viitor "proiect" am sa proiectez urmele pasilor lasate de oamenii alaturi de care am trait, am crescut, i-am intalnit si poate au disparut.

Oameni sunt multi care apar in viata ta, dar prieteni poate nu ai numi nici macar unul.  Eu pot spune ca am macar  un prieten si pentru acest lucru sunt binecuvantata, pentru ca e de la Domnul. Astazi am putut petrece un timp minunat in care am descoperit ca poti gasi fericirea marunta daca o cauti. O zi faina, geniala. O zi care pregatea o escapada departe  s-a schimbat in cateva minute intr-un moment mai special, alaturi de oameni speciali. O zi in care am fugit dupa soare si l-am gasit, iar mai apoi dupa ce soarele si-a indeplinit misiunea, a facut loc pentru o alta dorinta, asteptarea ploii... S-au implinit amandoua! O zi in care verdele in adolescenta lui se lasa inconjurat de albastrul senin al cerului, dar accepta si provocarea norilor jucausi ce alearga de la un capat la altul! O zi care arata puterea motivului bucuriei marunte! 

Lasa-te provocat de gandul de a gasi cat mai multe motive de bucurie marunta in fiecare lucru pe care il faci intr-o zi! E greu, dar se merita! 
Pentru oamenii speciali de azi: Sunteti oamenii minunati din viata mea! Oamenii care prin viata lor creeaza povestea vietii mele! Sunteti un condei al bucuriei in inima mea, acolo unde ati lasat amprenta valorii voastre! Fiti binecuvantati!!!












sâmbătă, 9 martie 2013


DRAGOSTEA...

"Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica." Ioan 3:16


...you MUST see this video:

http://www.youtube.com/watch?v=2A8dxtD1B6M

joi, 7 februarie 2013

EU conduc! Tu pedaleaza!!!!

 (cules)
"Într-o seară, un tânăr se apropie de tatal sau şi-L întrebă:
Cum pot fi sigur că ceea ce fac eu în viaţă este pe placul lui Dumnezeu?
Tatal, surâzând îi spuse:
Într-o noapte, adormind, am visat următoarele: o bicicletă cu două locuri, un tandem şi L-am văzut pe Dumnezeu în spatele meu, pedalând. După un timp, Dumnezeu mi-a sugerat sa schimbăm locurile. Am fost de acord şi, din acel moment, viaţa mea s-a schimbat, viaţa mea n-a mai fost aceeaşi.
Dumnezeu îi dădea vieţii mele, fericire şi emoţii. Ce s-a schimbat, când am inversat locurile? Când conduceam eu, cunoșteam pe de rost strada, curbele, suișurile, coborâșurile. Era aceeaşi stradă monotonă, era … aceeaşi. Era întotdeauna drumul cel mai scurt între două puncte.
Dar când a început să conducă El, El ştia scurtături nemaivăzute, sus între munţi, traversam locuri stâncoase cu viteză maximă, aproape să-mi rup gâtul. Tot ceea ce reuşeam să fac era să mă ţin în şa. Chiar dacă părea nebunesc, El îmi zicea:
Pedalează! Pedalează!
Când deveneam îngrijorat, Îl întrebam:
Doamne, unde mă duci?
Dar El nu-mi răspundea nimic, doar surâdea.
Deodată, nu ştiu cum, am început să am încredere. Repede, am uitat viaţa monotonă şi am intrat în aventură şi ziceam: Doamne, mi-e teamă! Dar El, se uita înapoi, îmi lua mâna şi, dintr-o dată, mă linişteam. M-a dus printre oameni de care aveam nevoie, oameni care m-au vindecat, m-au acceptat şi s-au bucurat. Ei ne-au dat daruri pentru drum, pentru călătoria noastră.
Dar Dumnezeu mi-a zis:
Împarte darurile primite, sunt bagaje în plus, sunt grele.
Şi le-am împărţit persoanelor cu care ne întâlneam în drum şi, mi-am dat seama că, atunci când împărţeam, eram eu cel ce primeam şi totuşi bicicleta noastră era uşoară.
La început nu m-am încrezut în El, mă gândeam că mă va duce cine ştie unde. Dar El cunoştea secretele bicicletei, ştia cum să o încline când venea o curbă, ştia să sară ca să evite locurile stâncoase, zbura ca să evite locurile înfricoşătoare. Iar eu, învăţ să tac şi să pedalez în locurile cele mai ciudate, încep să mă bucur de
panorama care se iveşte la orizont, de vântul care îmi bate în faţă şi de …tovarăşul meu de drum.
Şi când nu mai sunt sigur că pot merge înainte, El îmi surâde şi-mi zice:
Nu te îngrijora! Eu conduc, tu pedalează!"

NICIODATĂ NU JUDECA PE NIMENI

 (cules)
"Un doctor intrase grăbit în spital, după ce fusese telefonat pentru o intervenţie chirurgicală urgentă. El a răspuns apelului cât mai curând posibil, şi-a schimbat hainele şi a mers direct la blocul de operaţie.

L-a găsit pe tatăl băiatului plimbându-se pe coridor, aşteptând medicul. Văzându-l, tatăl a strigat: "De ce v-a luat aşa mult timp să veniţi?
Nu ştiţi că viaţa fiului meu este în pericol? Nu aveţi simţul responsabilităţii?"

Medicul a zâmbit şi a spus: "Îmi pare rău, nu eram în spital, şi am venit cât de repede am putut, după ce am primit apelul. Iar acum, mi-aş dori să vă calmaţi, pentru a-mi putea face treaba."

"Să mă calmez? Dacă fiul dumneavoastră ar fi în camera asta acum, v-aţi calma? Dacă propriul fiu v-ar muri acum, ce aţi face?" a spus tatăl furios.

Doctorul a zâmbit iar şi a răspuns: "Voi spune ceea ce Iov a zis în Cartea Sfântă "Gol am ieşit din pântecele mamei mele, şi gol mă voi întoarce în sânul pământului, binecuvântat fie Numele Domnului."- Doctorii nu pot prelungi viaţa. Duceţi-vă şi mijlociţi pentru fiul dumneavoastră, noi vom face tot ce putem prin harul lui Dumnezeu."

"A da sfaturi când nu suntem îngrijoraţi e foarte uşor", a murmurat tatăl.

Operaţia a durat câteva ore, după care medicul a ieşit fericit. "Slavă Domnului! Fiul dumneavoastră este salvat!" Şi fără să aştepte răspunsul tatălui, şi-a văzut de drum, fugind. "Dacă aveţi vreo întrebare, întrebaţi-o pe asistentă!"

"De ce este aşa arogant? Nici nu a aşteptat câteva minute pentru a-l întreba despre starea fiului meu", a comentat tatăl, când a întâlnit-o pe asistentă la câteva minute după ce medicul plecase.

Asistenta a răspuns, curgându-i lacrimi pe faţă: "Fiul său a murit ieri într-un accident de maşină, era la înmormântare atunci când l-am sunat pentru operaţia fiului tău. Iar acum, că a salvat viaţa fiului tău, a plecat fugind pentru a termina înmormântarea fiului său."

NICIODATĂ NU JUDECA PE NIMENI, deoarece niciodată nu ştii cum e viaţa unora, sau ce se întâmplă, sau prin ce trec."

Scrisoarea unei mame către fiica sa

 “Draga mea fiică, în ziua în care o să fiu bătrână, te rog să ai răbdare cu mine. Dar mai ales, încearcă să mă înţelegi. Dacă atunci când o să vorbim o să repet acelaşi lucru de o sută de ori, nu mă întrerupe pentru a-mi spune “mi-ai mai povestit asta” … ascultă-mă doar, te rog, şi aminteşte-ţi zilele în care erai copil iar eu îţi citeam aceeaşi poveste aproape în fiecare noapte până adormeai. Când o să vezi ignoranţa mea pentru noua tehnologie, dă-mi timpul necesar pentru a învăţa şi te rog, să nu îţi dai ochii peste cap sau să faci o faţă de disperare. Aminteşte-ţi, draga mea fiică, că eu te-am învăţat să faci multe lucruri, cum ar fi să mănânci adecvat, să te îmbraci, să te piepteni singură sau cum să înfrunţi viaţa… În ziua în care vei observa că am îmbătrânit, te rog, ai răbdare cu mine, dar mai ales, încearcă să mă înţelegi. Dacă pierd ocazional memoria sau firul conversaţiei, dă-mi timpul necesar pentru a-mi aminti şi dacă nu pot, să nu devii nervoasă, nerăbdătoare sau arogantă. Să ai mereu prezent în inimă că cel mai important pentru mine e să fiu cu tine şi că îmi doresc ca tu să mă asculţi. Iar atunci când picioarele mele obosite şi bătrâne nu o să mă mai lase să merg ca înainte, dă-mi mâna ta în aceeaşi manieră în care ţi-am oferit-o eu pe a mea atunci când ai făcut primii tăi paşi.
Când aceste zile vor veni, nu trebuie să fii tristă sau să te simţi neputincioasă pentru că mă vezi aşa. Îţi cer doar să fii alături de mine, să încerci să mă înţelegi şi să mă ajuţi în timp ce mi se termină viaţa. Şi cu mare afecţiune pentru timpul petrecut împreună, eu o să îţi mulţumesc. Cu un zâmbet imens pe faţă şi cu o dragoste neînchipuit de mare, vreau doar să îţi spun că te iubesc, draga mea fiică.”

ADEVARATA VALOARE A PARTENERULUI DE VIATA

O povestire foarte frumoasa! :) 

Un tanar sa indragostit de o fata , asa ca sa gandit ca ar fi bine sa mearga si sa-i spuna tatalui despre ea . El a prezentat subiectul său cam in felul acesta:
- ” Tata, eu am o prietena “, a spus el.
- ” Da, aceasta este frumos. Tu ai varsta potrivita ” , a spus tatal. Este laudabil ca ai venit sa-mi spui despre acest eveniment.
- ” Bine, spune-mi ceva despre ea “.
- “O”, a spus tanarul, “ea este draguta”.
Imediat tatal si-a luat stiloul si a scris pe o hartie din fata sa un zero mare. Baiatul a fost surprins de aceasta.
- ” Dar este bogata “, a adaugat el.Tatal a scris langa prima cifra un alt zero mare. Baiatul a fost din nou surprins, apoi el a spus:
- ” Dar este si harnica “. Tatal a adaugat un alt zero. Ce-o vrea sa spuna cu aceasta? Sa gandit el.
- ” Dar este foarte desteapta “, a continuat el. Fara a spune un cuvant tatal a mai scris un alt zero.
- ” Este si economa “, a continuat baiatul. Un alt zero avea sa scrie tatal pe hartie.
- ” Este o fata blanda “, a raspuns tanarul. Tatal a mai scris un alt zero. Aceasta era deja prea mult pentru el. El se mira ce sa insemne aceste zerouri. El credea ca alesese fata cea mai buna dintre toate celelalte fete si acum iata tatal o noteaza numai cu zerouri. Apoi baiatul a adaugat:
- ” Prietena mea, este o buna crestina care se teme si iubeste pe Domnul “.
In acest moment tatal a scris cifra unu,mare in fata celor sase zerouri.amin
- ” Acum “, a spus tatal” ea valoreaza un milion . A fi draguta, bogata, harnica, inteligenta, economa si blanda inseamna numai zerouri. Fara aceasta cifra din fata toate celelalte calitati sunt fara valoare, dar valoarea creste dupa prima si cea mai importanta dintre calitati: a fi un crestin bun, credincios, temator de Dumnezeu. Felicitarile mele! “.
Conversatia s-a incheiat cu o strangere calduroasa de maini si cu urari de binecuvantare…
Tanarul a inteles acum lectia….si noi…
Asa-i ?