duminică, 10 noiembrie 2013

Aproape o saptamana: Sistem de operare pe dos

Umbre si urme curg pe note muzicale...si raman atasate in mail-ul portativului. Un jurnal de calatorie pus cam pe fuga, oameni au aparut si au disparut doar intr-o clipa...nu se mai vad decat cateva urme sterse, dar amintirea ramane pentru totdeauna. Au fost cuvinte cu glas, cuvinte in tacere, au fost gesturi, priviri si evenimente. Toate au fost, dar nu raman toate.
S-a inceput un jurnal frumos, cu atatea lucruri diversificate si totusi un timp de incercare continua. Un timp in care cresc sau ma daram mai rau, un timp in care imi creez un nou orizont, caut tinta unui scop, un timp in care lucrurile se concretizeaza desi pentru moment totul este haos... Un haos in ordinea corecta.
Dar totul merge prea repede parca nu ai apucat sa degusti momentul prezent ca deja esti maine, iar acum il astepti pe poimaine. Ti-ai propus un plan si iti iese altul, mai altfel, mai diferit, mai surprinzator si totusi nesigur, dar parca nu te poti opri si il alegi si il traiesti stiind ca poate se va duce.

Doar o zi, un mail si o oferta, dar nu-i deajuns... se inmultesc si ajung zile, dar nu prea multe, ba chiar mai putin de o saptamana si intervin kilometri si apoi raman priviri si zambete. Totul incepe in graba si parca se termina la fel, dar traim acel moment, desi nesigur, incert, invaluit in spontaneitate si mister, chiar daca totul pare a fi pe fata, dar mereu va ramane ceva mai asuns.

Un chip se poate schimba prin caracter de la un fum, un gest poate fi retinut de la o reactie introvertita, un pas se transforma in zece inapoi sau doar repaus prin respingere, un glas poate amuti doar cu o noua "priveliste".

Totul devine un sistem de operare pe dos; programat standard, dar se updateaza dupa mine, dupa tine... dupa noi. Nu stim sa conturam cuvintele si momentul, nu vrem sa traim un ceas din plin corect si frumos chiar daca stim ca fuge, nu gandim mai pozitiv stiind ca putem castiga doar pentru cateva secunde un zambet chiar daca imediat va reveni la starea initiala.

Astept sa ma provoc la ceva nou si diferit, la ceva spontan si ciudat, poate nu simt, dar as vrea sa traiesc, poate e rece, dar pentru cateva clipe sa fie cald. Poate e intuneric, dar vor fi stele si lumini departate de la case, oras, blocuri. Poate lipseste muzica, dar auzi vantul, bufnita ascunsa,pisici sclifosite,caini in suparare sau simpla relaxare, claxoane disperate, avioane departate si batai de inimi... Va fi muzica in noi, doar pasii raman pentru a fi condusi.

http://www.youtube.com/watch?v=XBzna6QVKRg

Inca un ceas, o zi inmultite in aproape o saptamana. Si intervine un nou drum. Pe curand moment nedefinit