Stop acting like a child :P

Azi a fost o zi interesanta, dar nu in cel mai frumos fel al cuvantului. Azi s-au luat decizii, azi s-au schimbat lucruri... Sincera sa fiu nu prea imi convine, dar nici nu pot face nimic in privinta asta. Sau pot? Nu stiu.
Ma simt ca si cand am fost trezita dintr-un vis frumos, in care totul era mai usor de dus, de biruit, totul era mai diferit... Cred ca sunt o persoana posesiva in ceea ce priveste sentimentul ce-l port in diferite situatii. Oare e bine?
*"Si eu am visat stupizenii si desi sunt destul de treaz,
 parca am vedenii...dar si pretentii,
 sa-mi revin din vis si sa trec fara dificultate
 la nedorita realitate.
 Realitate care pentru altii pare un vis frumos,
 si bineinteles ca este..
 loc de munca, sanatate, perspectiva in viata si
 sanse la vise reale colorate... Dar,
 spre rusinea mea, o spun asa,la cea mai mica bataie de vant,
 toate se dau peste cap si le fac cu dificultate...
 toate, toate..."
*"Ce vis ai avut?
 Ceva ce ai mai trait?
 Ceva ce nu ti-a placut?
 Ce esti asa de deranjat, asa de amarat?
 Ce iti schimba si ce te deprima, dar
 si ce te oprima in a avea o zi, o viata optima?
 Viata e frumoasa si bogata,
 adevarata, scurta, dar si colorata,
 daca te lasi pictat/ pictata, de Dumnezeu
 si prietenii care tin la tine, prietenul meu.
 Ma bucur ca in cale mi te-a scos Dumnezeu!
 [...]
 Ce ma opreste azi sa fiu si sa fii bine?
 Nimic!
 Prea bine!
 Actioneaza in consecinta, fa ce tine prietene de tine.
 Viata e scurta, 'distreaza-te si bucureaza-te'."
                                                  (ganduri culese S.N. )
... si tot din ganduri culese asta mi-o pun ca intrebare: 

* "Mereu am renuntat la bucuriile ce le-am avut , bucuriile mici , acelea de-nceput...Mici bucurii ce-au existat doar cand o mai mare BUCURIE am avut. Le-am negat si nu le-am vrut , nu m-au interesat mai deloc bucuriile mici cele de-nceput.De-nceput de dimineata / cand totul e clar, nimic in ceata / Soarele straluceste si-ti ofera zi de zi , bucuria de dimineata.Il observi , il vezi ? sau ai uitat ce-i aceea , mica bucurie.. Stii doar , starea ta generala depinde, de lucruri simple , / iar crestinul adevarat e cel ce-n necaz zambeste :) Fireste ! Micile bucurii, el printre probleme, cu drag le zareste."


... azi am o stare in care nu vreau sa inteleg, ci nu pentru ca nu as intelege, dar parca nu pot accepta.

Exista CREDINTA fara FAPTE?- "Dumnezeul meu sa ingrijeasca de toate trebuintele voastre..."

Astazi vreau sa impartasesc cu voi un subiect delicat si minunat.
Pentru inceput: Ziua de azi a inceput senin. Am fost matinala azi si desi ma incerca opusul starii mele de fericire de ieri, Domnul si bucuria ce o gasesti numai in El, au biruit! Prin lucruri marunte. Important e sa incepi ziua cu Domnul. Apoi sora mea in prima zi de BAC isi uita buletinul acasa si in 10 minute trebuia sa fie in clasa. Asta e... sora mai mare trebuia sa o ajut desi nu prea as fi iesit din casa. Dar a fost tare interesant. M-am dus si apoi am asteptat-o si ne-am intors impreuna acasa. Intre timp, mai vorbeam cu un prieten, a fost un "little sunshine" pentru ca dadea raspunsuri in rime si totodata inspira veselie. Apoi, ziua a continuat cu mult soare. A venit momentul de a merge la Biserica, si odata cu acest moment au venit si norii, acum ploua. A plouat asa frumos, un moment numai bun de stat in ploaie. Si ploaia este o binecuvantare!

Filipeni 4: 8-23

Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună şi orice laudă, aceea să vă însufleţească.
Ce aţi învăţat, ce aţi primit şi auzit de la mine şi ce aţi văzut în mine, faceţi. Şi Dumnezeul păcii va fi cu voi.
Am avut o mare bucurie în Domnul, că, în sfârşit, aţi putut să vă înnoiţi iarăşi simţămintele voastre faţă de mine. Vă gândeaţi voi la aşa ceva, dar vă lipsea prilejul.
Nu zic lucrul acesta având în vedere nevoile mele; căci m-am deprins să fiu mulţumit cu starea în care mă găsesc.
 Ştiu să trăiesc smerit şi ştiu să trăiesc în belşug. În totul şi pretutindeni m-am deprins să fiu sătul şi flămând, să fiu în belşug şi să fiu în lipsă.
Pot totul în Hristos care mă întăreşte.
Dar bine aţi făcut că aţi luat parte la strâmtorarea mea.
Ştiţi voi înşivă, filipenilor, că, la începutul Evangheliei, când am plecat din Macedonia, nicio biserică n-a avut legătură cu mine în ce priveşte „darea” şi „primirea” afară de voi.
Căci mi-aţi trimis în Tesalonic, o dată, şi chiar de două ori, ceva pentru nevoile mele.
Nu că umblu după daruri. Dimpotrivă, umblu după câştigul care prisoseşte în folosul vostru.
Am de toate şi sunt în belşug. Sunt bogat de când am primit prin Epafrodit ce mi-aţi trimis… un miros de bună mireasmă, o jertfă bine primită şi plăcută lui Dumnezeu.
Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa, în slavă, în Isus Hristos.
A lui Dumnezeu şi Tatăl nostru să fie slava în vecii vecilor! Amin.
Spuneţi sănătate fiecărui sfânt în Hristos Isus. Fraţii care sunt cu mine vă trimit sănătate.
 Spuneţi sănătate fiecărui sfânt în Hristos Isus. Fraţii care sunt cu mine vă trimit sănătate.

Toţi sfinţii vă trimit sănătate, mai ales cei din casa cezarului.

Harul Domnului Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin.

Mesajul primit astazi din partea Domnului face referire la faptele noastre. La credinta in stransa legatura cu faptele. Sa nu intelegem gresit. Nu exista fapte fara credinta sau credinta fara fapte. Intr-adevar, intai este credinta si in stransa legatura cu aceasta sunt faptele. "De aceea, dati-va si voi toate silintele ca sa uniti cu credinta voastra fapta; " 2 Petru 1:5

 Si ..., sa vedeti ce veti afla acum. Faptele cu rezultat sunt faptele pregatite mai dinainte de Domnul.  Cum stii ca sunt fapte pregatite de Domnul? Eeee.. in acel moment  peste tine vine o bucurie mare. Si sa nu uitam un amanunt, toate faptele noastre sunt trecute in Cornicile lui Dumnezeu.

 La 1 Timotei 6: 18,19, gasim un indemn de mare pret "Îndeamnă-i să facă bine, să fie bogaţi în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alţii, aşa ca să-şi strângă pentru vremea viitoare, drept comoară, o bună temelie, pentru ca să apuce adevărata viaţă. "

Mai mult de atat, la Tit 3:8 aflam cum trebuie sa fie cei credinciosi in faptele lor: "Adevărat este cuvântul acesta şi vreau să spui apăsat aceste lucruri, pentru ca cei ce au crezut în Dumnezeu să caute să fie cei dintâi în fapte bune. Iată ce este bine şi de folos pentru oameni!"
Acest pasaj este greu de inghitit, nu-i asa, dragi frati? Dar stiati ca atunci cand faceti bine, chiar si celor ce nu ne accepta, in acel moment pui carbuni aprinsi pe capul lui? Tu vei fi in voia Domnului, iar celalalt cercetat prin lumina Cuvantului din tine. Iar pentru faptele tale, facute in credinta, numai pentru Domnul, sa stii ca vei fi urmat de o mare rasplatire.
In Iacov 2:17, descoperim cum este credinta fara fapte. Exista asa ceva? In ziua de azi multi sunt credinciosii cu numele dar faptele lor sunt moarte. " Tot aşa şi credinţa: dacă n-are fapte, este moartă în ea însăşi."
Dragii mei, noi trebuie sa fim altfel, faptele noastre sa fie facute in credinta si numai pentru Domnul, in Numele Lui, spre Slava Lui. Trebuie sa ramanem credinciosi Domnului si sa traim in dragostea Lui si nu uitati... TREBUIE SA PRIVITI LA FRATI!! SA FIM CEI DINTAI IN FAPTE BUNE!!!! 

Avem si o veste frumoasa la Evrei 9:14 "cu cât mai mult sângele lui Hristos, care, prin Duhul cel veşnic, S-a adus pe Sine însuşi jertfă fără pată lui Dumnezeu, vă va curăţa cugetul vostru de faptele moarte, ca să slujiţi Dumnezeului celui Viu!"

Orice lucru pe care il faci, oricat de mare ar fi el, sa stii ca daca il faci fara Domnul nu are nicio valoare. Orice fapt pe care o facem in credinta sa o facem pentru lauda Numelui Lui si pentru a arata Dragostea Lui. Si din nou amintesc sa privim la frati, la nevoile lor.

Stiai ca Domnul stie faptele tale? Priveste ce gasim in Apocalipsa 2:2 "Ştiu faptele tale, osteneala ta şi răbdarea ta..."... si poate spui "cu ce ma alina asta?"... Domnul ingrijeste de toate trebuintele noastre.

 Am vorbit pana acum de unirea credintei cu fapta. Exista acestea doua fara dragoste? NU! Categoric NU! Si haide sa vedem cum ne invata Domnul sa iubim. In 1 Ioan 3:18 gasim: "Copilaşilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul."  Ce adevar! Noi oamenii proclamam iubirea prin atatea vorbe. Oare faptele noastre spun acelasi lucru? Hai sa ne oprim putin si sa ne uitam ... IUBIM CU FAPTA? Lacul din picaturi se formeaza.

Ne uitam putin apoi in Faptele Apostolilor la capitolul 9:36-42, Aici aflam, cate ceva despre Tabita, o ucenica a Domnului.

"În Iope, era o ucenică numită Tabita, nume care în tălmăcire se zice Dorca. Ea făcea o mulţime de fapte bune şi milostenii. În vremea aceea, s-a îmbolnăvit şi a murit. După ce au scăldat-o, au pus-o într-o odaie de sus. Fiindcă Lida este aproape de Iope, ucenicii, când au auzit că Petru este acolo, au trimis doi oameni la el să-l roage: „Nu pregeta să vii până la noi.” Petru s-a sculat şi a plecat împreună cu ei. Când a sosit, l-au dus în odaia de sus. Toate văduvele l-au înconjurat plângând şi i-au arătat hainele şi cămăşile pe care le făcea Dorca, pe când era cu ele. Petru a scos pe toată lumea afară, a îngenuncheat şi s-a rugat; apoi, s-a întors spre trup şi a zis: „Tabita, scoală-te!” Ea a deschis ochii şi, când a văzut pe Petru, a stat în capul oaselor.  El i-a dat mâna şi a ridicat-o în sus. A chemat îndată pe sfinţi şi pe văduve şi le-a pus-o înainte vie. Minunea aceasta a fost cunoscută în toată cetatea Iope, şi mulţi au crezut în Domnul. " In acest loc avem cateva lucruri foarte importante de invatat. In primul rand aflam despre Tabita ca era o ucenica si facea multe fapte bune si milostenii, dar moare. Ne-am intreba: de ce moare? Raspunsul il avem in ultimul verset, ca multi sa creada in Domnul.  Al doilea lucru de mentionat, vaduvele au aratat ce a facut Tabita. Noi avem ce arata? Oare ce am facut noi pentru Domnul si  se poate vedea in viata noastra? Off.. suntem slabi la acest capitol, ar trebui sa fim o lumina vie in intunerciul acestei lumi. Si mai observam un mic detaliu. Il accentuez pentru ca avem ocazia sa il mentionam acum. Tu cum stai si te rogi inaintea Domnului? Petru mai intai a ingenunchiat si s-a rugat.

In continuare, vreau sa vedem cateva locuri in care Domnul arata foarte frumos cum El a pregatit mai dinainte faptele in care sa umblam. 

1Imparati 17:8-24 Vaduva din Sarepta

"Atunci cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: „Scoală-te, du-te la Sarepta, care ţine de Sidon, şi rămâi acolo. Iată că am poruncit acolo unei femei văduve să te hrănească.” Ilie s-a sculat şi s-a dus la Sarepta. Când a ajuns la poarta cetăţii, acolo era o femeie văduvă care strângea lemne. El a chemat-o şi a zis: „Du-te şi adu-mi, te rog, puţină apă într-un vas, ca să beau.” Pe când se ducea ea să-i aducă, a chemat-o din nou şi a zis: „Adu-mi, te rog, şi o bucată de pâine în mâna ta.” Şi ea a răspuns: „Viu este Domnul Dumnezeul tău, că n-am nimic copt, n-am decât un pumn de făină într-o oală şi puţin untdelemn într-un ulcior. Şi iată, strâng două bucăţi de lemne, apoi mă voi întoarce şi voi pregăti ce am pentru mine şi pentru fiul meu: vom mânca şi apoi vom muri.”  Ilie i-a zis: „Nu te teme, întoarce-te şi fă cum ai zis. Numai, pregăteşte-mi întâi mie, cu untdelemnul şi făina aceea, o mică turtă şi adu-mi-o; pe urmă să faci şi pentru tine şi pentru fiul tău. Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: „Făina din oală nu va scădea, şi untdelemnul din ulcior nu se va împuţina până în ziua când va da Domnul ploaie pe faţa pământului.” Ea s-a dus şi a făcut după cuvântul lui Ilie. Şi multă vreme a avut ce să mănânce, ea şi familia ei şi Ilie. Făina din oală n-a scăzut, şi untdelemnul din ulcior nu s-a împuţinat, după cuvântul pe care-l rostise Domnul prin Ilie.    După aceea, fiul femeii, stăpâna casei, s-a îmbolnăvit. Şi boala lui a fost atât de cumplită, încât n-a mai rămas suflare în el.  Femeia a zis atunci lui Ilie: „Ce am eu a face cu tine, omule al lui Dumnezeu? Ai venit la mine doar ca să aduci aminte lui Dumnezeu de nelegiuirea mea şi să-mi omori astfel fiul?”  El i-a răspuns: „Dă-mi încoace pe fiul tău.” Şi l-a luat de la sânul femeii, l-a suit în odaia de sus unde locuia el şi l-a culcat pe patul lui. Apoi a chemat pe Domnul şi a zis: „Doamne Dumnezeule, oare atât de mult să mâhneşti Tu chiar pe văduva aceasta, la care am fost primit ca oaspete, încât să-i omori fiul?”  Şi s-a întins de trei ori peste copil, a chemat pe Domnul şi a zis: „Doamne Dumnezeule, Te rog, fă să se întoarcă sufletul copilului în el!” Domnul a ascultat glasul lui Ilie, şi sufletul copilului s-a întors în el, şi a înviat.  Ilie a luat copilul, l-a coborât jos în casă din odaia de sus şi l-a dat mamei sale. Şi Ilie a zis: „Iată, fiul tău este viu.” Şi femeia a zis lui Ilie: „Cunosc acum că eşti un om al lui Dumnezeu, şi cuvântul Domnului în gura ta este adevăr!”"

 Aici vedem cum Domnul a pregatit fapta acestei femei mai dinainte, dar observam si sovaiala omului cand se uita la putinul pe care il are, dar mai departe vedem cum Domnul are grija de toate lucrurile. Mai observam cum Domnul ingaduie ca fiul acestei vaduve sa moara. Ea facuse o fapta buna, omul lui Dumnnezeu era acolo. Ne intrebam iar: de ce? Dar din nou, in ultimul verset gasim raspunsul, ca vaduva aceasta sa il cunoasca pe Domnul cu adevarat. Si sa nu uitam: INTAI FA CEVA PENTRU DOMNUL!!!

... In drum spre Biserica, m-am intalnit cu o sora si am discutat putin.  Si povestea dumneaei cum a ajuns la concluzia ca toate lucrurile sunt ingaduite de Domnul. Acelasi gand l-am discutat si cu un prieten in urma cu numai cateva zile. Si aceasta sora mi-a povestit cum odata i s-a imbolnavit unul din copilasi si a fost nevoita sa ajunga la spital cu acesta. Spunea ea ca ii era asa greu. Ar fi preferat sa sufere acasa sau sa se trateze acasa, numai sa nu mearga la spital, dar trebuia pentru ca i s-a spus ca este ceva mai grav. Sa plece si sa lase alti 7 copii acasa, pentru o mama acest lucru este greu. Dar a lasat cele 99 de oi pentru cea pierduta. De ce spun asta? Pentru ca la spital a aflat ca cel mic nu avea nimic grav era doar o mica problema la gat, dar Domnul o trimisese acolo pentru o fata de 16 ani  care trecea printr-o perioada grea si viata ei nu era tocmai buna inaintea Domnului. Dar au stat de vorba, au citit impreuna din Cuvant si tanara copila spunea ca se simte mai bine. Domnul prin diverse incercari si situatii ne foloseste pentru lucrarea Lui. Haideti sa nu ii stam in cale si sa ne lasam folositi de El pentru desavarsirea lucrarii Lui. 

 Vreau sa inchei cu un gand ce mi l-a impartasit un prieten si despre incercarea noastra la locul de munca, scoala sau alt mediu in care ne petrecem timpul. "Prietenii, colegii de scoala sau serviciu , trebuie sa stie de la bun inceput ca esti crestin, pocait, deoarece este mult mai usor sa te comporti ca atare, fiind "constrans" de marturisirea facuta lor. Daca te hotarasti sa o faci mai tarziu, nu doar ca-ti va fi mai greu sa le spui, dar iti va fi mai usor sa gresesti de fata cu ei si sa-ti strici marturia." (S.N.)

 "Copilaşilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul." 1 Ioan 3:18

FERICIREA- RAMAI TARE SI NU FII ROBUL PACATULUI

Astazi nu vreau sa ma opresc din a fii fericita. Sunt fericita si asa vreau sa raman de acum inainte. Ba chiar mi-am propus o "to do list". Cum sa nu fiu fericita cand am un asa Mantuitor, o asa frumoasa familie si prieteni de exceptie. Apropo de prieteni, azi chiar ma simt o veverita care alearga dintr-un cap la altul plina de viata si multumitoare. O vezi asa zglobie si colorata in bataia razelor de soare.  Azi, naiul ma incanta mai mult ca niciodata si imi da libertatea sa visez si ma ambitioneaza. Ce e mai frumos decat sa te simti implinit si sa inchini aceasta bucurie Domnului?  Suntem atat de valorosi in ochii Domnului, ne vrea cu gelozie pentru El. Si mai mult de atat, cine e al Lui nu va duce niciodata lipsa de nimic.., ba mai mult va avea parte si de o vesnicie plina de bucurie, iubire si implinire. A fii copilul Domnului face mai mult decat orice alta bogatie pamanteasca. Nu exista nimic mai valoros, mai frumos. Azi vreau sa zambim toti, sa privim fiecare suferinta ca ploaia dinaintea curcubelui si soarelui care se pregateste sa ne incalzeasca. Sa privim suferinta ca pe un cuptor in care aurul este incercat si iese desavarsit. Suferinta este un moment greu ce te face mai puternic dupa, ce te inalta mai mult spre Dumnezeu. Suferinta, incercarea sunt hopuri care te invata sa Il lasi pe Domnul sa conduca, sa lucreze si sa te invete. Domnul in acel moment te modeleaza si te desavarseste pentru El si pentru o vesnicie alaturi de El. Domnul nu iti va rapi niciodata lucrul care te-ar face cu adevarat fericit, nu iti va rapi nicio binecuvantare. Domnul iti va da absolut tot ceea ce ai nevoie. Doar lasa-te calauzit de El, fii fericit si multumeste pentru toate lucrurile. Fericirea in Domnul nu se poate descrie in cuvinte, dar se traieste! Chiar daca in ziua de azi nu prea permitem acest lucru. Dar hai sa ne indreptam viata, inima si gandul spre Domnul si sa fim copii ai Lui pentru vesnicie!

... SA INVATAM SA IUBIM, IERTAM si SA INVATAM SA NE FIM ALATURI!!!
... SA CALCAM PE URMELE MANTUITORULUI NOSTRU!!!

Multumesc Domnului pentru cei ce in viata mea sunt o adevarata binecuvantare!

GALATENI 5:1
"Rămâneţi, dar, tari şi nu vă plecaţi iarăşi sub jugul robiei."

http://www.youtube.com/watch?v=er4-7G58EOQ

Lupta nu este a ta!!!

De multe ori ne simtim dezamagiti, fara valoare, fara putere de a mai rabda si a merge mai departe, fara capacitatea de a intelege unele lucruri prin care trebuie sa trecem..., fara speranta de a vedea curcubeul din spatele norilor, fara curaj de a lasa aceste lupte Domnului care zice: "Domnul se va lupta pentru voi, dar voi stati linistiti!" (Exod 14:14)... 
dar azi am invatat un lucru: "Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruinţă în Hristos şi care răspândeşte prin noi, în orice loc, mireasma cunoştinţei Lui." (2 Corinteni 2:14)... 
de ce ne limitam credinta? oricat de mica ar fi credinta noastra, chiar de pare inexistenta... haideti sa o punem pe genunchi inaintea Domnului. Si nu uita: NU limita puterea Domnului si dragostea Lui pentru fiecare din noi! Un prieten si-a vazut valoarea pe care Domnul o vede in El. Tu stii cat de valoros esti? Lasa lupta in mana Domnului! Tu multumeste pentru tot, necaz sau bucurie, biruinta sau esec si... fii fericit!

 Life is great! DISCONNECT, LOVE and ENJOY!!!

Schita de ganduri

Incep prin a impartasi un citat din cartea "Linisteste-mi inima ingrijorata" si este un citat ce expune perspectiva a doua femei: 

"Doua femei priveau printre ale temnitei zabrele. Una zari nori, cealalta cerul plin de stele." 

O perspectiva ce te pune putin pe ganduri si te pune sa te intrebi oare tu cum privesti ceea ce gandesti... Ce frumos ar fi sa tii minte asta:

 "greul nu mai pare atat de greu atunci cand intervine Dumnezeu" *. 

Multi insa privesc dintr-un alt unghi, ca acesta: 

"Există oameni care încearcă sa găsească echilibrul între rău si bine ... Prea bine!...doar o perioadă pare bine..."* dar continuarea...:  "E amagitor....pentru ca stiti bine, nu există echilibru între rău si bine, ci există echilibru doar in Hristos... ce bine!"* (*citat din "iarta-ma Doamne", pasaj de ganduri, S.N.)

Am avut pe parcursul vietii momente minunate, momente triste, momente de incercare pe care le-am intampinat..., momente in care am trait alaturi de oameni si am avut de invatat din povestea lor... Dar am mai invatat ca nu se opreste totul aici... Ba chiar, oricat ai invatat pana intr-un anumit moment .. tot gresesti. Insa azi, un prieten mi-a trimis un citat care i-a atras atentia: "toate plusurile, greselile sau minusurile tale, exista la tine ca sa se potriveasca planului minunat pe care il are Dumnezeu cu tine." Intr-adevar, cea mai mare greseala este sa te complaci in greselile tale. A te complacea intr-o greseala inseamna sa o accepti dupa care a doua oara devine ceva constient, pacat. De multe ori auzim "din greseli invatam", ideal ne-am dori sa invatam din greselile altora sa nu gresim noi..., dar nu prea se poate acest lucru. Am gresit, ne pocaim de greseala, invatam, mergem mai departe mai intelepti.  

Ideea acestor ganduri este ca in viata noastra apar oameni, dar fiecare om apare cu un scop in viata ta si iese cu un scop, daca trebuie sa iasa. As vrea si poate ca viitor "proiect" am sa proiectez urmele pasilor lasate de oamenii alaturi de care am trait, am crescut, i-am intalnit si poate au disparut.

Oameni sunt multi care apar in viata ta, dar prieteni poate nu ai numi nici macar unul.  Eu pot spune ca am macar  un prieten si pentru acest lucru sunt binecuvantata, pentru ca e de la Domnul. Astazi am putut petrece un timp minunat in care am descoperit ca poti gasi fericirea marunta daca o cauti. O zi faina, geniala. O zi care pregatea o escapada departe  s-a schimbat in cateva minute intr-un moment mai special, alaturi de oameni speciali. O zi in care am fugit dupa soare si l-am gasit, iar mai apoi dupa ce soarele si-a indeplinit misiunea, a facut loc pentru o alta dorinta, asteptarea ploii... S-au implinit amandoua! O zi in care verdele in adolescenta lui se lasa inconjurat de albastrul senin al cerului, dar accepta si provocarea norilor jucausi ce alearga de la un capat la altul! O zi care arata puterea motivului bucuriei marunte! 

Lasa-te provocat de gandul de a gasi cat mai multe motive de bucurie marunta in fiecare lucru pe care il faci intr-o zi! E greu, dar se merita! 

Pentru oamenii speciali de azi: Sunteti oamenii minunati din viata mea! Oamenii care prin viata lor creeaza povestea vietii mele! Sunteti un condei al bucuriei in inima mea, acolo unde ati lasat amprenta valorii voastre! Fiti binecuvantati!!!

DRAGOSTEA...

"Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica." Ioan 3:16


...you MUST see this video:

http://www.youtube.com/watch?v=2A8dxtD1B6M

EU conduc! Tu pedaleaza!!!!

 (cules)
"Într-o seară, un tânăr se apropie de tatal sau şi-L întrebă:
Cum pot fi sigur că ceea ce fac eu în viaţă este pe placul lui Dumnezeu?
Tatal, surâzând îi spuse:
Într-o noapte, adormind, am visat următoarele: o bicicletă cu două locuri, un tandem şi L-am văzut pe Dumnezeu în spatele meu, pedalând. După un timp, Dumnezeu mi-a sugerat sa schimbăm locurile. Am fost de acord şi, din acel moment, viaţa mea s-a schimbat, viaţa mea n-a mai fost aceeaşi.
Dumnezeu îi dădea vieţii mele, fericire şi emoţii. Ce s-a schimbat, când am inversat locurile? Când conduceam eu, cunoșteam pe de rost strada, curbele, suișurile, coborâșurile. Era aceeaşi stradă monotonă, era … aceeaşi. Era întotdeauna drumul cel mai scurt între două puncte.
Dar când a început să conducă El, El ştia scurtături nemaivăzute, sus între munţi, traversam locuri stâncoase cu viteză maximă, aproape să-mi rup gâtul. Tot ceea ce reuşeam să fac era să mă ţin în şa. Chiar dacă părea nebunesc, El îmi zicea:
Pedalează! Pedalează!
Când deveneam îngrijorat, Îl întrebam:
Doamne, unde mă duci?
Dar El nu-mi răspundea nimic, doar surâdea.
Deodată, nu ştiu cum, am început să am încredere. Repede, am uitat viaţa monotonă şi am intrat în aventură şi ziceam: Doamne, mi-e teamă! Dar El, se uita înapoi, îmi lua mâna şi, dintr-o dată, mă linişteam. M-a dus printre oameni de care aveam nevoie, oameni care m-au vindecat, m-au acceptat şi s-au bucurat. Ei ne-au dat daruri pentru drum, pentru călătoria noastră.
Dar Dumnezeu mi-a zis:
Împarte darurile primite, sunt bagaje în plus, sunt grele.
Şi le-am împărţit persoanelor cu care ne întâlneam în drum şi, mi-am dat seama că, atunci când împărţeam, eram eu cel ce primeam şi totuşi bicicleta noastră era uşoară.
La început nu m-am încrezut în El, mă gândeam că mă va duce cine ştie unde. Dar El cunoştea secretele bicicletei, ştia cum să o încline când venea o curbă, ştia să sară ca să evite locurile stâncoase, zbura ca să evite locurile înfricoşătoare. Iar eu, învăţ să tac şi să pedalez în locurile cele mai ciudate, încep să mă bucur de
panorama care se iveşte la orizont, de vântul care îmi bate în faţă şi de …tovarăşul meu de drum.
Şi când nu mai sunt sigur că pot merge înainte, El îmi surâde şi-mi zice:
Nu te îngrijora! Eu conduc, tu pedalează!"

NICIODATĂ NU JUDECA PE NIMENI

 (cules)
"Un doctor intrase grăbit în spital, după ce fusese telefonat pentru o intervenţie chirurgicală urgentă. El a răspuns apelului cât mai curând posibil, şi-a schimbat hainele şi a mers direct la blocul de operaţie.

L-a găsit pe tatăl băiatului plimbându-se pe coridor, aşteptând medicul. Văzându-l, tatăl a strigat: "De ce v-a luat aşa mult timp să veniţi?
Nu ştiţi că viaţa fiului meu este în pericol? Nu aveţi simţul responsabilităţii?"

Medicul a zâmbit şi a spus: "Îmi pare rău, nu eram în spital, şi am venit cât de repede am putut, după ce am primit apelul. Iar acum, mi-aş dori să vă calmaţi, pentru a-mi putea face treaba."

"Să mă calmez? Dacă fiul dumneavoastră ar fi în camera asta acum, v-aţi calma? Dacă propriul fiu v-ar muri acum, ce aţi face?" a spus tatăl furios.

Doctorul a zâmbit iar şi a răspuns: "Voi spune ceea ce Iov a zis în Cartea Sfântă "Gol am ieşit din pântecele mamei mele, şi gol mă voi întoarce în sânul pământului, binecuvântat fie Numele Domnului."- Doctorii nu pot prelungi viaţa. Duceţi-vă şi mijlociţi pentru fiul dumneavoastră, noi vom face tot ce putem prin harul lui Dumnezeu."

"A da sfaturi când nu suntem îngrijoraţi e foarte uşor", a murmurat tatăl.

Operaţia a durat câteva ore, după care medicul a ieşit fericit. "Slavă Domnului! Fiul dumneavoastră este salvat!" Şi fără să aştepte răspunsul tatălui, şi-a văzut de drum, fugind. "Dacă aveţi vreo întrebare, întrebaţi-o pe asistentă!"

"De ce este aşa arogant? Nici nu a aşteptat câteva minute pentru a-l întreba despre starea fiului meu", a comentat tatăl, când a întâlnit-o pe asistentă la câteva minute după ce medicul plecase.

Asistenta a răspuns, curgându-i lacrimi pe faţă: "Fiul său a murit ieri într-un accident de maşină, era la înmormântare atunci când l-am sunat pentru operaţia fiului tău. Iar acum, că a salvat viaţa fiului tău, a plecat fugind pentru a termina înmormântarea fiului său."

NICIODATĂ NU JUDECA PE NIMENI, deoarece niciodată nu ştii cum e viaţa unora, sau ce se întâmplă, sau prin ce trec."

Scrisoarea unei mame către fiica sa

 “Draga mea fiică, în ziua în care o să fiu bătrână, te rog să ai răbdare cu mine. Dar mai ales, încearcă să mă înţelegi. Dacă atunci când o să vorbim o să repet acelaşi lucru de o sută de ori, nu mă întrerupe pentru a-mi spune “mi-ai mai povestit asta” … ascultă-mă doar, te rog, şi aminteşte-ţi zilele în care erai copil iar eu îţi citeam aceeaşi poveste aproape în fiecare noapte până adormeai. Când o să vezi ignoranţa mea pentru noua tehnologie, dă-mi timpul necesar pentru a învăţa şi te rog, să nu îţi dai ochii peste cap sau să faci o faţă de disperare. Aminteşte-ţi, draga mea fiică, că eu te-am învăţat să faci multe lucruri, cum ar fi să mănânci adecvat, să te îmbraci, să te piepteni singură sau cum să înfrunţi viaţa… În ziua în care vei observa că am îmbătrânit, te rog, ai răbdare cu mine, dar mai ales, încearcă să mă înţelegi. Dacă pierd ocazional memoria sau firul conversaţiei, dă-mi timpul necesar pentru a-mi aminti şi dacă nu pot, să nu devii nervoasă, nerăbdătoare sau arogantă. Să ai mereu prezent în inimă că cel mai important pentru mine e să fiu cu tine şi că îmi doresc ca tu să mă asculţi. Iar atunci când picioarele mele obosite şi bătrâne nu o să mă mai lase să merg ca înainte, dă-mi mâna ta în aceeaşi manieră în care ţi-am oferit-o eu pe a mea atunci când ai făcut primii tăi paşi.
Când aceste zile vor veni, nu trebuie să fii tristă sau să te simţi neputincioasă pentru că mă vezi aşa. Îţi cer doar să fii alături de mine, să încerci să mă înţelegi şi să mă ajuţi în timp ce mi se termină viaţa. Şi cu mare afecţiune pentru timpul petrecut împreună, eu o să îţi mulţumesc. Cu un zâmbet imens pe faţă şi cu o dragoste neînchipuit de mare, vreau doar să îţi spun că te iubesc, draga mea fiică.”

ADEVARATA VALOARE A PARTENERULUI DE VIATA

O povestire foarte frumoasa! :) 

Un tanar sa indragostit de o fata , asa ca sa gandit ca ar fi bine sa mearga si sa-i spuna tatalui despre ea . El a prezentat subiectul său cam in felul acesta:
- ” Tata, eu am o prietena “, a spus el.
- ” Da, aceasta este frumos. Tu ai varsta potrivita ” , a spus tatal. Este laudabil ca ai venit sa-mi spui despre acest eveniment.
- ” Bine, spune-mi ceva despre ea “.
- “O”, a spus tanarul, “ea este draguta”.
Imediat tatal si-a luat stiloul si a scris pe o hartie din fata sa un zero mare. Baiatul a fost surprins de aceasta.
- ” Dar este bogata “, a adaugat el.Tatal a scris langa prima cifra un alt zero mare. Baiatul a fost din nou surprins, apoi el a spus:
- ” Dar este si harnica “. Tatal a adaugat un alt zero. Ce-o vrea sa spuna cu aceasta? Sa gandit el.
- ” Dar este foarte desteapta “, a continuat el. Fara a spune un cuvant tatal a mai scris un alt zero.
- ” Este si economa “, a continuat baiatul. Un alt zero avea sa scrie tatal pe hartie.
- ” Este o fata blanda “, a raspuns tanarul. Tatal a mai scris un alt zero. Aceasta era deja prea mult pentru el. El se mira ce sa insemne aceste zerouri. El credea ca alesese fata cea mai buna dintre toate celelalte fete si acum iata tatal o noteaza numai cu zerouri. Apoi baiatul a adaugat:
- ” Prietena mea, este o buna crestina care se teme si iubeste pe Domnul “.
In acest moment tatal a scris cifra unu,mare in fata celor sase zerouri.amin
- ” Acum “, a spus tatal” ea valoreaza un milion . A fi draguta, bogata, harnica, inteligenta, economa si blanda inseamna numai zerouri. Fara aceasta cifra din fata toate celelalte calitati sunt fara valoare, dar valoarea creste dupa prima si cea mai importanta dintre calitati: a fi un crestin bun, credincios, temator de Dumnezeu. Felicitarile mele! “.
Conversatia s-a incheiat cu o strangere calduroasa de maini si cu urari de binecuvantare…
Tanarul a inteles acum lectia….si noi…
Asa-i ?

Lectii despre: a multumi, a darui, a iubi, a te bucura, a te ruga...

..... A fost un moment



*  Vreau însă să încep prin a vă spune promisiunea zilei de azi: „ Eu îți șterg fărădelegile ca un nor, și păcatele, ca o ceață: întoarce-te la Mine, căci eu te-am răscumpărat.” Isaia 44:22

  Noi am primit în dar și fără plată această scumpă răscumpărare. Cum ne raportăm noi oare la această dovadă de iubire? Hai totuși să te pun într-o altă situație. Astăzi am observat și învățat cat de important e sa primești macar un multumesc de la persoana căreia i-ai daruit ceva din toata inima ta  și  atât cât ți-ai permis.
 Dacă primești ceva, deși nu îți place nu înseamnă ca pe viitor nu-ți va fi de folos sau deși nu îți place, măcar multumește și accepta-l pentru ca acela ce ți-a daruit a avut această intenție din toata inima lui.

A fi mulțumitor mă mai duce cu gândul la ceva. Ce-ar fi să ne provocăm la ceva ce te va împlini sau măcar o vei lua ca pe o experiență?

Îmbină maturitatea cu esența vieții de copil. Ce poate însemna asta?
  1. Un copil se duce la parintele lui și îi spune cu toată încrederea ceea ce îl doare, ce l-a rănit, ce l-a bucurat, ce desen frumos a facut, pune tot felul de intrebări marunte dar cu cea mai mare importanță , toate acestea le adresează parintelui... omul care este celmai aproape, omul care nu îl va răni, omul car eîi arată iubire necondiționată, omul care pentru el deține răspunsul tuturor întrebarilor.
    Ce putem învăța de aici?- Ca niște copii să ne îndreptam mereu privirea în sus, să alergam la cruce, sa ne plecăm genunchii și să stam în părășie stransă de Tatăl nostru, Domnul Isus Hristos... În El să ne punem toata încrederea pentru că El are toată puterea în toate lucrurile.. stai langa El în necaz , dar și bucurie... în cea mai mare durere, dar și cel mai important eveniment din viața ta.... Și ca un copil, vino la Domnul cu toată sinceritatea ta... știind ca El e mare și lasă-L să fie mare, iar tu ești mic și micșorează-te înaintea Lui.

2. Un copil știe să se bucure de lucrurile marunte ale vieții. Un zâmbet pe care i-l daruiești pentru el înseamnă atenție și el îți întoarce iubire. Copilul iubește necondiționat, fără prefăcătorie, fără teamă de a fi rănit...
   Iubește și tu sincer, chiar dacă ești călcat în picioare de cei mai apropiați dar niciodată nu îi părăsi... și Domnul te-a iubit când tu ți-ai bătut joc de El, când nu i-ai dat valoare în viața ta... când pentru tine era un nimic..., dar El tot a murit pentru tine ca să fii iertat si să te răscumpere de la moarte... El nici atunci nu te-a părăsit ...ce altă dovadă de iubire mai vrei?
  Bucura-te de orice mic dar fara mare valoare pe care il primești ... odata această bucurie va valora mai mult decât orice altă valoare...
  Zâmbește mereu , nu știi niciodată când vei fi surprins de ce ți se poate întoarce ca un boomerang în schimb...

3. Un copil niciodată nu va sta locului și mereu își va căuta o activitate, și mai ales se lasă și dirijat de părinte spre activități constructive...
   Fii un copil educat... Ascultă de călăuzirea ce o primești de la Domnul prin Duhul Sfant și Cuvântul Său, Biblia... Citește-o și copilul de Rege din tine va crește. Fii acel copil de Rege, care mereu își face de lucru. Iar ceea ce începe duce la bun sfarșit... Folosește timpul pentru Domnul, pentru ceilalți, pentru tine...

4. Un copil insistă în a cere ceea ce își dorește. Ai un Tată și un Dumnezeu atotputernic... insistă la el cu cereri și rugaciuni... El le ascultă și le împlinește,dar te rog nu uita, ca un părinte la timpul potrivit.


Și pentru ca veni vorba de rugăciune... Domnul vrea o trezire printre popoare... și ne rugam și pentru trezirea în Târgoviște, România... un oraș cu foarte multi tineri, multi tineri care se declară creștini, dar puțini tineri care se implică într-o lucrare pentru Domnul...,dar să nu uităm: RUGĂCIUNEA ESTE CHEIA TREZIRII!!!
     Într-o zi, o idee, o mână de oameni, rugaciune, perseverență... s-au strâns peste 100 de persoane, pentru a realiza un eveniment de lauda pentru Domnul si de vestirea unei minuni: NAȘTEREA DOMNULUI PENTRU  MÂNTUIREA FIECĂRUIA!!!
 Iata ce a ieșit, poate fi și pentru tine: http://www.youtube.com/watch?v=WYvQeKSsZXM&feature=youtu.be

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=jYxwrqj5BoY

http://www.youtube.com/watch?v=W-nAVkvLPLk&feature=youtu.be

O seară buna >:D<

De ce plangi?

De ce plin­gi? 

- Pentru c­a sint fem­eie ! - ra­spunde mam­ica. 
- Nu ­inteleg … ­- zice mic­utul. 
Mami­ca il imbr­atiseaza s­i spune : ­- Si n-ai ­sa inteleg­i niciodat­a …
 Mai ti­rziu, copi­lul isi in­treaba tat­al : 
- De ­ce plinge ­mamica ?
 -­ Nu stiu n­ici eu ! T­oate femei­le pling f­ara motiv ­! - a fost­ tot ce i-­a putut sp­une taticu­l. 
Devenit­ adult, il­ intreaba ­pe Dumneze­u : 
- Doam­ne, de ce ­pling feme­ile asa de­ usor ?
- C­ind am fac­ut femeia,­ ea trebui­a sa fie o­ fiinta de­osebita. I­-am facut ­umerii des­tul de put­ernici ca ­sa poarte ­pe ei toat­a greutate­a acestei ­lumi si de­stul de mo­i ca sa fi­e conforta­bili. I-am­ dat forta­ de a da v­iata si ce­a de a acc­epta respi­ngerea cu ­care o tra­teaza ades­ea proprii­ copii. Fo­rta de a a­vea grija de familie­ in pofida­ bolilor s­i oboselii­. I-am dat­ sensibili­tatea de a­-si iubi c­opiii cu o­ dragoste ­neconditio­nata, chia­r si atunc­i cind ei ­o ranesc c­umplit. I-­am dat for­ta care-i ­permite sa­ continue,­ cind toat­a lumea ab­andoneaza ­I-am dat f­orta de a-­si suporta­ barbatul ­in caderil­e sale si ­de a-i ram­ine alatur­i cu aceea­si tarie. ­Si, in fin­e, i-am da­t lacrimi ­sa plinga ­atunci cin­d simte ne­voia. Vezi­, fiule, f­rumusetea ­unei femei­ nu sta in­ vesmintel­e pe care ­le poarta,­ nici in c­hipul ei, ­nici in co­afura. Fru­musetea un­ei femei s­ta in ochi­i ei. Acea­sta e poar­ta catre i­nima ei - ­locul unde­ se adapos­teste drag­ostea. Si ­adesea lac­rimile ei ­sint cele ­prin care ­poti sa-i ­zaresti in­ima.

Greseli- Discutie

GRESIM?

DA, ca oameni gresim in multe feluri....

Daca ar fi sa vorbim despre greseli, am sta si am dezbate aceasta tema mult timp...

Un prim punct pe care vreau sa il atingem, se refera la INCREDERE. Consider ca baza multor greseli pleaca de la INCREDERE.

DE CE?- Pentru ca nu ne incredem in cine trebuie. Biblia spune:

"Increde-te in Domnul din toata inima ta si nu te bizui pe intelepciunea ta." Proverbe 3:5
- noi ca oameni, alegem dupa cum vrem, cum ne place, cum ne lasam pacaliti... si astfel ne departam de voia Domnului, Il neglijam si spunem "eu stiu mai bine". Aici apare intelepciunea noastra.
Un exemplu ar fi legat de grupul nostru de "prieteni". Ei vor ceva si probabil la inceput pentru imagine, alegi ca ei... Mai apoi gandesti dupa cum vor ei, reducem comunicarea cu familia pentru ca deee, "voi nu stiti, nu ii cunoasteti... Dar pana la urma ce e gresit? Eu asa am vazut si vad ca este corect."...
Ce fac acesti prieteni insa atunci cand probabil esti cazut? Este vreunul dupa cum spune Biblia : "Prietenul adevarat iubeste oricand, iar in nenorocire ajunge ca un frate"?

....Adevarul il gasim altfel... Daca increderea ta nu este intai in Domnul, calea ta pe acest pamant, cu increderea dupa intelepciunea ta in oamenii falsi (care nu sunt niciodata ceea ce pretind a fi), va fi o cale grea.... DAR  Domnul mai spune: "Recunoaste-L in toate caile tale, si El iti va netezi cararile."

Adevaratul nostru prieten este Domnul. Nu este niciunul ca El. El este singurul care si-a dat viata pentru tine... Nimeni altul nu iti poate arata o dragoste mai mare. Preda carma vietii tale Domnului. El sa o conduca, El sa aleaga si El sa decida in locul tau. Un lucru greu..., dar nu imposibil. EL va alege pentru tine prieteni dupa voia Lui. DOMNUL FACE TOTUL FRUMOS LA VREMEA LUI!

Haideti sa nu mai cautam sa placem oamenilor.
"Caut eu oare ,in clipa aceasta, sa capat bunavointa oamenilor, sau bunavointa lui Dumnezeu? Sau caut sa plac oamenilor? DACA AS CAUTA SA PLAC OAMENILOR, N-AS FI ROBUL LUI HRISTOS." Galateni 1:10

Spune parerea ta despre INCREDERE, PRIETENIE sau CUI VREM SA PLACEM?

Trecut vs Prezent- Silviu Grosu

TRECUTUL trece,nu te-asteapta,
Tot ce-ai facut ‘ gravat ca-n piatra.
PREZENT a fost candva TRECUTUL,
Si ce-ai facut pierzandu-l?

In timp ce scriu inca-i PREZENT,
Putin mai sus a fost TRECUT
Trecand deja un mic moment
PREZENTUL de sus a TRECUT.

TRECUT a fost,TRECUT ramane,
PREZENTUL e aici,pe bune
Fii intelept cum il traiesti
Si dupa nopti tu sa zambesti
Uitandu-te la ce-ai facut
Frumos ,simplu si TRECUT.

In concluzie-I PREZENT
Si uite ca inca citesti,
Nu se vorbeste despre tine
La modul de TRECUT,povesti.
Deci fii multumit ca TRAIESTI!!!!

De ce? Silviu Grosu

Imi pun adesea aceasta intrebare,
Dar fara s-aflu vreun raspuns,

E oare ceea ce imi pare?
Totul acum este confuz.
NU vad de ce exista oare
O intrebare fara sens,
Dar totusi folosindu-se aproape-n fiecare context.

Ok,ok am inteles o intrebare fara sens,
Dar oare chiar trebuia
Sa existe o-ntrebare asa?
Fara o noima-n asta lume
Doar repetandu-se,pe bune.
Inc-o mai am in a mea minte
Crezand ca voi afla ceva,
Dar chiar si-acum pe la sfarsit
Am constatat…Nimic.

Poate are si ea un scop,
Dar inca eu nu l-am aflat
Daca aflati DE CE exista
Poate asa v-a fost dat.
Sa afli un raspuns abstract,
Spargandu-l in mii de bucati
Si cand ai terminat de-abstractizat,
Sa-ti dai seama ca totu-i abstract.

Intr-adevar,e-o filosofie
Si inca nu inteleg DE CE,
DE CE trebuia sa fie
Acest ecou de DE CE?

Schimbarea si Calitatile ce o urmeaza- Povestea unei cani si povestea unui creion

Imaginează-ti ca o cană frumoasă de ceai,din portelan,spune:
-Nu întotdeauna am fost asa.A fost o vreme în care am fost doar o bucată de lut rece si tare.
Într-o zi olarul m-a luat si mi-a spus:
-As putea face ceva din asta.
Apoi a început sa ma apese si sa-mi schimbe forma.Eu am spus:
-Ce faci? Ma doare. Opreste-te!
Dar el a spus:
-Nu încă.
Apoi m-a pus se o roată si a început sa ma învârte iar si iar,până când am tipata-mi drumul!
El a spus:
-Nu încă.
Apoi m-a modelat si mi-a dat forma unei cesti si m-a pus într-un cuptor încins.
Eu am strigat:
-lasă-ma sa ies.Ma sufoc!
Dar el s-a uitat la mine si a spus:
-Nu încă.
Când m-a scos afară,am crezut ca si-a terminat treaba cu mine,dar apoi a început să mă picteze.Nu mi-a venit sa cred ce a facut apoi.M-a pus din nou în cuptor,iar eu am spus:
-Nu mai suport,te rog să mă lasi sa ies.
Dar el a spus:
-Nu încă.
În cele din urmă m-a scos din cuptor,m-a asezat pe un raft unde am crezut ca ma uitat.Dar într-o zi m-a luat de se raft si m-a pus în fata unei oglinzi.Nu mi-a venit sa cred.Devenisem o frumoasa ceasca de ceai se care toată lumea doreste sa o cumpere.
Există lucruri în viata ta prezentă pe care nu le întelegi.Când vei ajunge în locul unde vrea Dumnezeu sa fii,vei întelege ca te-a transformat într-un vas pe care îl poate folosi,îl poate binecuvanta si pe care-l poate folosi,îl poate binecuvânta si pe care-l poate folosi sa binecuvinteze pe altii.Asa ca lasă-l pe Dumnezeu sa te modeleze.

Povestea creionului - Paul Coelho

"Copilul isi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, intreba:
-Scrii o poveste care ni s-a intamplat noua? Sau poate o poveste despre mine?
Bunicul se opri din scris, zambi si-i spuse nepotului:
-E adevarat, scriu despre tine. Dar mai important decat cuvintele este creionul cu care scriu.Mi-ar placea sa fii ca el, cand vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat, fiindca nu vazuse nimic special la el.
-Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am vazut in viata mea!
-Totul depinde de felul cum privesti lucrurile. Exista cinci calitati la creion, pe care, daca reusim sa le mentinem,vom fi totdeauna niste oameni care traiesc in buna pace cu lumea.
Prima calitate:poti sa faci lucruri mari,dar sa nu uiti niciodata ca exista o Mana care ne conduce pasii.Pe aceasta mana o numim Dumnezeu si el ne conduce totdeauna conform dorintei lui.
A doua calitate:din cand in cand trebuie sa ma opresc din scris si sa folosesc ascutitoarea.As ta inseamna un pic de suferinta pentru creion,dar pana la urma,va fi mai ascutit.Deci,sa stii sa suporti unele dureri,pentru ca ele te vor face mai bun.
A treia calitate:creion ul ne da voie sa folosim guma pentru a sterge ce era gresit. Trebuie sa intelegi ca a corecta un lucru nu inseamna neaparat ceva rau,ceea ce este important este faptul ca ne mentinem pe drumul drept.
A patra calitate:la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioara,ci mina de grafit din interior.Tot asa,ingrijeste- te de ce se intampla inlauntrul tau.
Si,in sfarsit, a cincea calitate a creionului:lasa totdeauna o urma.Tot asa,sa stii ca tot ce faci in viata va lasa urme,astfel ca trebuie sa incerci sa fii constient de fiecare fapta a ta."

Cranky old man

When an old man died in the geriatric ward of a nursing home in an Australian country town, it was believed that he had nothing left of any value.
Later, when the nurses were going through his meagre possessions, They found this poem. Its quality and content so impressed the staff that copies were made and distributed to every nurse in the hospital.

One nurse took her copy to Melbourne. The old man's sole bequest to posterity has since appeared in the Christmas editions of magazines around the country and appearing in mags for Mental Health. A slide presentation has also been made based on his simple, but eloquent, poem.

And this old man, with nothing left to give to the world, is now the author of this 'anonymous' poem winging across the Internet.

Cranky Old Man

What do you see nurses? . . .. . .What do you see?
What are you thinking .. . when you're looking at me?
A cranky old man, . . . . . .not very wise,
Uncertain of habit .. . . . . . . .. with faraway eyes?
Who dribbles his food .. . ... . . and makes no reply.
When you say in a loud voice . .'I do wish you'd try!'
Who seems not to notice . . .the things that you do.
And forever is losing . . . . . .. . . A sock or shoe?
Who, resisting or not . . . ... lets you do as you will,
With bathing and feeding . . . .The long day to fill?
Is that what you're thinking?. .Is that what you see?
Then open your eyes, nurse .you're not looking at me.
I'll tell you who I am . . . . .. As I sit here so still,
As I do at your bidding, .. . . . as I eat at your will.
I'm a small child of Ten . .with a father and mother,
Brothers and sisters .. . . .. . who love one another
A young boy of Sixteen . . . .. with wings on his feet
Dreaming that soon now . . .. . . a lover he'll meet.
A groom soon at Twenty . . . ..my heart gives a leap.
Remembering, the vows .. .. .that I promised to keep.
At Twenty-Five, now . . . . .I have young of my own.
Who need me to guide . . . And a secure happy home.
A man of Thirty . .. . . . . My young now grown fast,
Bound to each other . . .. With ties that should last.
At Forty, my young sons .. .have grown and are gone,
But my woman is beside me . . to see I don't mourn.
At Fifty, once more, .. ...Babies play 'round my knee,
Again, we know children . . . . My loved one and me.
Dark days are upon me . . . . My wife is now dead.
I look at the future ... . . . . I shudder with dread.
For my young are all rearing .. . . young of their own.
And I think of the years . . . And the love that I've known.
I'm now an old man . . . . . . .. and nature is cruel.
It's jest to make old age . . . . . . . look like a fool.
The body, it crumbles .. .. . grace and vigour, depart.
There is now a stone . . . where I once had a heart.
But inside this old carcass . A young man still dwells,
And now and again . . . . . my battered heart swells
I remember the joys . . . . .. . I remember the pain.
And I'm loving and living . . . . . . . life over again.
I think of the years, all too few . . .. gone too fast.
And accept the stark fact . . . that nothing can last.
So open your eyes, people .. . . . .. . . open and see.
Not a cranky old man .
Look closer . . . . see .. .. . .. .... . ME!!

Remember this poem when you next meet an older person who you might brush aside without looking at the young soul within. We will all, one day, be there, too!

PLEASE SHARE THIS POEM!
The best and most beautiful things of this world can't be seen or touched. They must be felt by the heart!

Very Respectfully,
Scott Sonnon
www.breathinggift.com (My free book and video gift to you.)

Dumnezeu vs. stiinta

Dumnezeu vs. stiinta

cititi urmatoarea poveste adevarata
  Intr-o sala de clasa a unui colegiu, un profesor tine cursul de filozofie…
Sa va explic care e conflictul intre stiinta si religie… Profesorul ateu face o pauza si apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se ridice in picioare   

Esti crestin, nu-i asa, fiule? 

Da, dle, spune studentul 
Deci crezi in Dumnezeu? 
Cu siguranta
Dumnezeu e bun?
Desigur, Dumnezeu e bun.
E Dumnezeu atotputernic? Poate El sa faca orice?
Da 
Tu esti bun sau rau?
Biblia spune ca sunt rau.
Profesorul zambeste cunoscator. Aha! Biblia! Se gandeste putin. Uite o  problema pt tine. Sa zicem ca exista aici o persoana bolnava si tu o poti vindeca. Poti face asta. Ai vrea sa il ajuti? Ai incerca?
Da, dle. As incerca. 
Deci esti bun.
N-as spune asta.
Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea sa ajuti o persoana bolnava daca ai putea. Majoritatea am vrea daca am putea. Dar Dumnezeu, nu… 

  Studentul nu raspunde, asa ca profesorul continua. 

El nu ajuta, nu-i asa? Fratele meu era crestin si a murit de cancer, chiar daca se ruga lui Isus sa-l vindece. Cum de Isus e bun? Poti raspunde la asta? 

Studentul tace.
  Nu poti raspunde, nu-i asa? El ia o inghititura de apa din paharul de pe catedra ca sa-i dea timp studentului sa se relaxeze.

Hai sa o luam de la capat, tinere. Dumnezeu e bun? 
Pai…, da, spune studentul 

Satana e bun?Studentul nu ezita la aceasta intrebare “Nu” 

De unde vine Satana?
Studentul ezita. De la Dumnezeu.Corect. Dumnezeu l-a creat pe Satana, nu-i asa? Zi-mi, fiule, exista rau pe lume? 
Da, dle. 

Raul e peste tot, nu-i asa?Si Dumnezeu a creat totul pe lumea asta, corect? 

Da

Deci cine a creat raul? Profesorul a continuat. Daca Dumnezeu a creat totul, atunci El a creat si raul. Din moment ce raul exista si conform principiului ca ceea ce facem defineste ceea ce suntem, atunci Dumnezeu e rau.Din nou, studentul nu raspunde. 
  Exista pe lume boli? Imoralitate? Ura? Uratenie? Toate aceste lucruri groaznice, exista? 
Studentul se foieste jenat. 
Da
Deci cine le-a creat?
Studentul iarasi nu raspunde, asa ca profesorul repeta intrebarea. Cine le-a creat? Niciun raspuns. Deodata, profesorul incepe sa se plimbe in fata clasei. Studentii sunt uimiti. Spune-mi, continua el adresandu-se altui student. Crezi in Isus Cristos, fiule?
  Vocea studentului il tradeaza si cedeaza nervos. 
Da, dle profesor, cred.
Batranul se opreste din marsaluit. Stiinta spune ca ai 5 simturi pe care le folosesti pt a identifica si observa lumea din jurul tau. L-ai vazut vreodata pe Isus? 

Nu, dle. Nu L-am vazut. 
Atunci spune-ne daca l-ai auzit vreodata pe Isus al tau? 
  Nu, dle, nu L-am auzit. 
L-ai simtit vreodata pe Isus al tau, l-ai gustat sau l-ai mirosit? Ai avut vreodata o experienta senzoriala a lui Isus sau a lui Dumnezeu? 
Nu, dle, ma tem ca nu.
Si totusi crezi in el?
Da.
Conform regulilor sale empirice, testabile, demonstrabile, stiinta spune ca Dumnezeul tau nu exista. Ce spui de asta, fiule?
Nimic, raspunde studentul. Eu am doar credinta mea.Da, credinta, repeta profesorul. Asta e problema pe care stiinta o are cu Dumnezeu. Nu exista nicio dovada, ci doar credinta. 
Studentul ramane tacut pt o clipa, inainte de a pune si el o intrebare.
  Dle profesor, exista caldura?
Da 
Si exista frig? 
Da, fiule, exista si frig.
Nu, dle, nu exista.
Profesorul isi intoarce fata catre student, vizibil interesat. Clasa devine brusc foarte tacuta.

  Studentul incepe sa explice. 

'Poate exista multa caldura, mai multa caldura, super-caldura, mega-caldura, caldura nelimitata, caldurica sau deloc caldura, dar nu avem nimic numit “frig”. Putem ajunge pana la 458 de grade sub zero, ceea ce nu inseamna caldura, dar nu putem merge mai departe. Nu exista frig – daca ar exista, am avea temperaturi mai scazute decat minimul absolut de -458 de grade. Fiecare corp sau obiect e demn de studiat daca are sau transmite energie, si caldura e cea care face ca un corp sau material sa aiba sau sa transmita energie. Zero absolut (-458 F) inseamna absenta totala a caldurii.
  Vedeti, dle, frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura poate fi masurata in unitati termice, deoarece caldura este energie. Frigul nu e opusul caldurii, dle, ci doar absenta ei. 

Clasa e invaluita in tacere. Undeva cade un stilou si suna ca o lovitura de ciocan.Dar intunericul, profesore? Exista intunericul? 
  Da, raspunde profesorul fara ezitare. Ce e noaptea daca nu intuneric? 
  Din nou raspuns gresit, dle. Intunericul nu e ceva; este absenta a ceva. Poate exista lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina intermitenta, dar daca nu exista lumina constanta atunci nu exista nimic, iar acest nimic se numeste intuneric, nu-i asa? Acesta este sensul pe care il atribuim acestui cuvant. In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, am putea face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu-i asa?

Profesorul incepe sa-i zambeasca studentului din fata sa. Acesta va fi un semestru bun. 
  Ce vrei sa demonstrezi, tinere? 
Da, dle profesor. Vreau sa spun ca premisele dvs filosofice sunt gresite de la bun inceput si de aceea concluzia TREBUIE  sa fie si ea gresita.
  De data asta, profesorul nu-si poate ascunde surpriza. Gresite? 

Poti explica in ce fel?
Lucrati cu premisa dualitatii, explica studentul… Sustineti ca exista viata si apoi ca exista moarte; un Dumnezeu bun si un Dumnezeu rau. Considerati conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce putem masura. Dle, stiinta nu poate explica nici macar ce este acela un gand. Foloseste electricitatea si magnetismul, dar NIMENI nu a vazut sau nu a inteles pe deplin vreuna din acestea doua. Sa consideri ca moartea e opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu exista ca lucru substantial. Moartea nu e opusul vietii, ci doar absenta ei. Acum spuneti-mi, dle profesor, le predati studentilor teoria ca ei au evoluat din maimuta?    
Daca te referi la procesul evolutiei naturale, tinere, da, evident ca da. 

Ati observat vreodata evolutia cu propriii ochi, dle? 

Profesorul incepe sa dea din cap, inca zambind, cand isi da seama incotro se indreapta argumentul. Un semestru foarte bun, intr-adevar.
Din moment ce nimeni nu a observat procesul evolutiei in desfasurare si nimeni nu poate demonstra ca el are loc, dvs. nu predati studentilor ceea ce credeti, nu? Acum ce sunteti, om de stiinta sau predicator? 
Clasa murmura. Studentul tace pana cand emotia se mai stinge. 

Ca sa continuam demonstratia pe care o faceati adineori celuilalt student, permiteti-mi sa va dau un exemplu, ca sa intelegeti la ce ma refer. Studentul se uita in jurul sau, in clasa. E vreunul dintre voi care a vazut vreodata creierul profesorului? Clasa izbucneste in ras. E cineva care a auzit creierul profesorului, l-a simtit, l-a atins sau l-a mirosit? Nimeni nu pare sa fi facut asta. Deci, conform regulilor empirice, stabile si conform protocolului demonstrabil, stiinta spune – cu tot respectul, dle – ca nu aveti creier. Daca stiinta spune ca nu aveti creier, cum sa avem incredere in cursurile dvs, dle?

Acum clasa e cufundata in tacere. Profesorul se holbeaza la student, cu o fata impenetrabila. In fine, dupa un interval ce pare o vesnicie, batranul raspunde. Presupun ca va trebui sa crezi, pur si simplu…. 
Deci, acceptati ca exista credinta si, de fapt, credinta exista impreuna cu viata, continua studentul. Acum, dle, exista raul?

  Acum nesigur, profesorul raspunde: sigur ca exista. Il vedem zilnic. Raul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului fata de om. Se vede in nenumaratele crime si violente care se petrec peste tot in lume. Aceste manifestari nu sunt nimic altceva decat raul.  

La asta, studentul a replicat: Raul nu exista, dle, sau cel putin nu exista in sine. Raul e pur si simplu absenta lui Dumnezeu. E ca si intunericul si frigul, un cuvant creat de om pentru a descrie absenta lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu a creat raul. Raul este ceea ce se intampla cand din inima omului lipseste dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare cand nu exista caldura sau ca intunericul care apare cand nu exista lumina.  

Profesorul s-a asezat. 

 

 

PS: Studentul era Albert Einstein. 
Albert Einstein a scris o carte intitulata Dumnezeu vs. stiinta in 1921….

http://www.youtube.com/watch?v=2JgpARGvBnc

"Scrisoare catre fii mei..."

* este o scrisoare adresata baietilor, dar cu siguranta va ajuta si multe fete:)

Scrisoare catre fii mei Gabriel si Nathan Pearl,

    Nu pot sa-mi imaginez ce fel de lume va aduce ziua de maine, dar daca nu va fi Imparatia de o mie de ani, acea lume va fi si mai ostila familiei. Daca Domnul va mai zabovi suficient de mult, astfel incat voi sa va casatoriti si sa cresteti copii, taticul vostru are cateva cuvinte de sfatuire.

In primul rand, trebuie sa stiti ca femeia cu care va veti casatori va fi mama pe viata a copiilor vostri. Tot ceea ce este ea intr-un cumul de experiente din trecut va prezent in ea si in calitatea ei de mama a copiilor vostrii. Nu exista o decizie mai importanta, care sa aiba o influenta asa de mare asupra viitorului copiilor vostri, ca alegerea partenerei voastre de viata.

  Relatia dintre barbat si sotia lui are o influenta mai mare asupra copiilor decat orice alt factor. Chiar daca un cuplu isi manifesta deosebirile numai in particular, el nu poate sa ascunda defectele din fata copiilor. Retineti ca familia voastra nu va fi mai buna decat relatia pe care o aveti cu sotia voastra – mama copiilor.

    Aveti grija sa cultivati relatia cu sotia voastra. Satisfaceti-i nevoile. Faceti-o fericita. Starea ei de spirit va fi 50% din exemplul copiilor vostrii. Daca o veti iubi si o veti pretui pe sotia voastra, si copiii o vor iubi si o vor pretui. Daca veti fi un servitor pentru ea, exemplul se va traduce in experienta lor.


Cand cautati o sotie si o mama pentru copii vostri, prima insusire a ei trebuie sa fie faptul ca il iubeste pe Domnul si este o discipola a Lui. Ea trebuie sa stie sa se roage. O fata care Il considera pe Cristos un bun ce i se cuvine de la sine va avea aceeasi atitudine si fata de familia ei. Barbatul si sotia lui sunt impreuna mostenitori ai harului vietii(1. Pt. 3:27). Este nevoie de doi injugati in mod egal, pentru a trage caruta familiei in siguranta prin pustiurile ostile acestei vieti

    Un al doilea lucru ce trebuie cautat la o posibila sotie este buna dispozitie . E drept ca unii s-ar putea sa ignore complet aceasta insusire, dar eu nu pot sa accentuez indeajuns valoarea si caracterul practic al acestei calitati. O fata care e posaca si nemultumita inainte de casatorie nu se va schimba dintr-o data dupa aceea. Fiecare are incercari si necazuri. Fata fericita, vesela, a invatat sa razbeasca prin ele si sa continue sa se bucure de viata. Nici un barbat nu poate sa faca fericita o femeie posaca. Femeia care nu gaseste bucurie intr-un izvor dinauntrul ei nu o va gasi in greutatile si incercarile casatoriei si ale statutului de mama.


    Perioada cand se face curte este o gradina in toiul primaverii- totul arata promitator- dar casnicia este o gradina in august, cand incep sa se arate calitatea solului si a semintei solului, deopotriva cu grija impotriva molimei, a taciunelui si a buruienilor. Rodul pantecelui poate fi compromis inainte de germinare. Acordati mare atentie, cu rugaciune alegerii sotiei si a mamei. O fata care usor se simte jignita si plange ca sa va manevreze va fi pentru voi ca un lant de care atarna o greutate dupa ce v-ati casatorit. Buna dispozitie se vede cel mai bine atunci cand lucrurile nu sunt exact cum ii place ei sa fie.

Urmatoarea calitate de cautat este multumirea. Cand o tanara nu este multumita cu familia sau cu imprejurarile din viata ei, o schimbare a mediului si a relatiilor nu o vor face multumitoare. Multumirea nu este o reactie la mediu, ci o expresie a inimii. Evitati fata capricioasa, nemultumitoare, ursuza. Daca ea nu este plina de bucuria vietii inainte de casatorie, cu siguranta ca nu va fi nici dupa. O tanara doamna care era casatorita de mai bine de o luna i-a spus lui Debi : “Niciodata in viata mea nu m-am simtit jignita. Dar de cand m-am casatorit, ma simt mereu cu capsa pusa. Cred ca este din cauza ca acum imi pasa mai mult de acest lucru decat inainte.” Debi i-a spus : “ Nu iti pasa mai mult, ci pur si simplu crezi ca ai mai multe drepturi si, prin urmare, te astepti la mai mult.” Este de retinut ca personalitatea si temperamentul se imbunatatesc dupa casatorie. Cand ingradirile sunt indepartate, libertatea care rezulta dintr-o unire singura iti permite sa iti exprimi adevaratele sentimente. 


    Baieti, luati aminte la atitudinea fetei fata de tatal ei. N-are importanta cat de josnic este acesta, daca ea e razvratita fata de el, va fi de doua ori mai mult fata de voi. Daca vorbeste nerespectuos cu sau despre tatal ei, va proceda la fel si cu voi.
Urmatoarea calitate de cautat este harnicia creatoare . Nu va casatoriti cu o fata lenesa, delasatoare. Stand in pat, bosumflata, poate sa arate foarte imbatranita, neingrijita, smiorcaita, indolenta. Indiferent ce faceti, evitati fata lenesa. Daca vrea sa aiba pe cineva care sa o serveasca, sa se casatoreasca cu un chelner. Veti avea destula treaba cu educatia copiilor ca sa mai trebuiasca sa va educati si sotia.

    Nu va casatoriti cu fata care crede ca nu dobandeste cel mai bun lucru din lume atunci cand va dobandeste pe voi. Fata care intra in casatorie gandind ca ar fi putut face o partida mai buna nu va fi niciodata multumita, intrebandu-se mereu cum ar fi fost daca...

Ocoliti fata care este indragostita de propriul ei chip. Este mai bine se va casaoriti cu o fata simpla care e multumita sa iubeasca si sa fie iubita, decat cu una care isi va petrece timpul incercand sa isi mentina frumusetea trecatoare. Viata e prea vasta si prea incarcata ca sa o petreceti la cheremul unei femei dezamagite care se uita cu regret in oglinda. Ocoliti ca pe ciuma fata care isi urmareste propria cariera in afara caminului. Sotia trebuie sa fie “ajutorul vostru” . 

    Ultima insusire este dragostea pentru copii. O fata care nu vrea ca viata ei sa fie ingruiata de copii va suferi o rana profunda si va merge pe drumul spre nenorocire. Intr-o zi, cu voia Domnului, si voi veti avea propriii vostri copii.